Job 18

Şuahlı Bildat şöyle yanıtladı:

Bildad din Şuah a luat cuvîntul şi a zis:

“Ne zaman bitecek bu sözler? Biraz anlayışlı olun da konuşalım.

,,Cînd vei pune capăt acestor cuvîntări? Vino-ţi în minte şi apoi vom vorbi.

Niçin hayvan yerine konuyoruz, Gözünüzde aptal sayılıyoruz?

Pentruce ne socoţi atît de dobitoci? Pentru ce ne priveşti ca pe nişte vite?

Sen kendini öfkenle paralıyorsun, Senin uğruna dünyadan vaz mı geçilecek? Kayalar yerini mi değiştirecek?

Oare pentru tine, care te sfîşii în mînia ta, s'ajungă pustiu pămîntul, şi să se strămute stîncile din locul lor?

“Evet, kötünün ışığı sönecek, Ateşinin alevi parlamayacak.

5. Da, lumina celui rău se va stinge, şi flacăra din focul lui, nu va mai străluci.

Çadırındaki ışık karanlığa dönecek, Yanındaki kandil sönecek.

Se va întuneca lumina în cortul lui, şi se va stinge candela deasupra lui.

Adımlarının gücü zayıflayacak, Kurduğu düzene kendi düşecek.

Paşii lui cei puternici se vor strîmta; şi, cu toate opintirile lui, va cădea.

Ayakları onu ağa götürecek, Kendi ayağıyla tuzağa basacak.

Căci calcă cu picioarele pe laţ, şi umblă prin ochiuri de reţea;

Topuğu kapana girecek, Tuzak onu kapacak.

este prins în cursă de călcăi, şi laţul pune stăpînire pe el;

Toprağa gizlenmiş bir ilmek, Yoluna koyulmuş bir kapan bekliyor onu.

capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, şi prinzătoarea îi stă pe cărare.

Dehşet saracak onu her yandan, Her adımında onu kovalayacak.

De jur împrejur îl apucă spaima, şi -l urmăreşte pas cu pas.

Gücünü kıtlık kemirecek, Tökezleyince, felaket yanında bitiverecek.

Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el.

Derisini hastalık yiyecek, Kollarıyla bacaklarını ölüm yutacak.

Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut al morţii.

Güvenli çadırından atılacak, Dehşet kralının önüne sürüklenecek.

Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, şi este tîrît spre împăratul spaimelor.

Çadırında ateş oturacak, Yurdunun üzerine kükürt saçılacak.

Nimeni din ai lui nu locuieşte în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuinţa lui.

Kökleri dipten kuruyacak, Dalları üstten solacak.

Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sînt ramurile tăiate.

Ülkede anısı yok olacak, Adı dünyadan silinecek.

Îi piere pomenirea de pe pămînt, numele lui nu mai este pe uliţă.

Işıktan karanlığa sürülecek, Dünyadan kovulacak.

Este împins din lumină în întunerec, şi este izgonit din lume.

Ne çocuğu ne torunu kalacak halkı arasında, Yaşadığı yerde kimsesi kalmayacak.

Nu lasă nici moştenitori, nici sămînţă în poporul său, nicio rămăşiţă vie în locurile în cari locuia.

Batıdakiler onun yıkımına şaşacak, Doğudakiler dehşet içinde bakacak.

Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, şi neamul de acum va fi cuprins de groază.

Evet, kötülerin yaşamı işte böyle son bulur, Tanrı’yı tanımayanların varacağı yer budur.”

Aceasta este soarta celui rău, aceasta este soarta celui ce nu cunoaşte pe Dumnezeu.``