Ecclesiastes 10

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

LAS moscas muertas hacen heder y dar mal olor el perfume del perfumista: así una pequeña locura, al estimado por sabiduría y honra.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

El corazón del sabio está á su mano derecha; mas el corazón del necio á su mano izquierda.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

Y aun mientras va el necio por el camino, fáltale su cordura, y dice á todos, que es necio.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

Si el espíritu del príncipe se exaltare contra ti, no dejes tu lugar; porque la lenidad hará cesar grandes ofensas.

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

Hay un mal que debajo del sol he visto, á manera de error emanado del príncipe:

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

La necedad está colocada en grandes alturas, y los ricos están sentados en lugar bajo.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

Vi siervos en caballos, y príncipes que andaban como siervos sobre la tierra.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

El que hiciere el hoyo caerá en él; y el que aportillare el vallado, morderále la serpiente.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

El que mudare las piedras, trabajo tendrá en ellas: el que cortare la leña, en ella peligrará.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

Si se embotare el hierro, y su filo no fuere amolado, hay que añadir entonces más fuerza: empero excede la bondad de la sabiduría.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

Muerde la serpiente cuando no está encantada, y el lenguaraz no es mejor.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

Las palabras de la boca del sabio son gracia; mas los labios del necio causan su propia ruina.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

El principio de las palabras de su boca es necedad; y el fin de su charla nocivo desvarío.

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

El necio multiplica palabras: no sabe hombre lo que ha de ser; ¿y quién le hará saber lo que después de él será?

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

El trabajo de los necios los fatiga; porque no saben por dónde ir á la ciudad.

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

¡Ay de ti, tierra, cuando tu rey es muchacho, y tus príncipes comen de mañana!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

¡Bienaventurada, tú, tierra, cuando tu rey es hijo de nobles, y tus príncipes comen á su hora, por refección, y no por el beber!

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

Por la pereza se cae la techumbre, y por flojedad de manos se llueve la casa.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

Por el placer se hace el convite, y el vino alegra los vivos: y el dinero responde á todo.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

Ni aun en tu pensamiento digas mal del rey, ni en los secretos de tu cámara digas mal del rico; porque las aves del cielo llevarán la voz, y las que tienen alas harán saber la palabra.