Proverbs 9

Mądrość zbudowała dom swój, i wyciosała siedm słupów swoich;
Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.
Pobiła bydło swoje, roztworzyła wino swoje, i stół swój przygotowała;
Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.
A rozesłała dzieweczki swoje, woła na wierzchach najwyższych miejsc w mieście, mówiąc:
Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:
Ktokolwiek jest prostakiem, wstąp sam; a do głupich mówi:
,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:
Pójdźcie, jedzcie chleb mój, i pijcie wino, którem roztworzyła.
,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
Opuśćcie prostotę, a będziecie żyli, a chodźcie drogą roztropności.
Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``
Kto strofuje naśmiewcę, odnosi hańbę; a kto strofuje niezbożnika, odnosi zelżywość.
Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.
Nie strofuj naśmiewcy, aby cię nie miał w nienawiści; strofuj mądrego, a będzie cię miłował.
Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
Uczyń to mądremu, a mędrszym będzie; naucz sprawiedliwego, a będzie umiejętniejszym.
Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
Początek mądrości jest bojaźń Pańska, a umiejętność świętych jest rozum.
Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.
Bo przez mię rozmnożą się dni twoje, i przedłużą się lata żywota.
Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
Będzieszli mądrym, sobie będziesz mądrym; a jeźli naśmiewcą, ty sam szkodę odniesiesz.
Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
Niewiasta głupia świegotliwa jest, prostaczka, i nic nieumiejąca;
Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
A siedzi u drzwi domu swego na stołku, na miejscach wysokich w mieście,
Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
Aby wołała na idących drogą, którzy prosto idą ścieszkami swemi, mówiąc:
ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:
Ktokolwiek jest prostakiem, wstąp sam; a do głupiego mówi:
,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:
Wody kradzione słodsze są, a chleb pokątny smaczniejszy.
,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``
Ale prostak nie wie, że tam są umarli, a ci, których wezwała, są w głębokościach grobu.
El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.