Ecclesiastes 10

Dead flies cause the ointment of the apothecary to send forth a stinking savour: so doth a little folly him that is in reputation for wisdom and honour.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

A wise man's heart is at his right hand; but a fool's heart at his left.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

Yea also, when he that is a fool walketh by the way, his wisdom faileth him, and he saith to every one that he is a fool.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

If the spirit of the ruler rise up against thee, leave not thy place; for yielding pacifieth great offences.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

There is an evil which I have seen under the sun, as an error which proceedeth from the ruler:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

Folly is set in great dignity, and the rich sit in low place.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

I have seen servants upon horses, and princes walking as servants upon the earth.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

He that diggeth a pit shall fall into it; and whoso breaketh an hedge, a serpent shall bite him.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

Whoso removeth stones shall be hurt therewith; and he that cleaveth wood shall be endangered thereby.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

If the iron be blunt, and he do not whet the edge, then must he put to more strength: but wisdom is profitable to direct.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

Surely the serpent will bite without enchantment; and a babbler is no better.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

The words of a wise man's mouth are gracious; but the lips of a fool will swallow up himself.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

The beginning of the words of his mouth is foolishness: and the end of his talk is mischievous madness.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

A fool also is full of words: a man cannot tell what shall be; and what shall be after him, who can tell him?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

The labour of the foolish wearieth every one of them, because he knoweth not how to go to the city.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

Woe to thee, O land, when thy king is a child, and thy princes eat in the morning!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

Blessed art thou, O land, when thy king is the son of nobles, and thy princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

By much slothfulness the building decayeth; and through idleness of the hands the house droppeth through.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

A feast is made for laughter, and wine maketh merry: but money answereth all things.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

Curse not the king, no not in thy thought; and curse not the rich in thy bedchamber: for a bird of the air shall carry the voice, and that which hath wings shall tell the matter.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.