Proverbs 9

La sapienza ha fabbricato la sua casa, ha lavorato le sue colonne, in numero di sette;

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

ha ammazzato i suoi animali, ha drogato il suo vino, ed ha anche apparecchiato la sua mensa.

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

Ha mandato fuori le sue ancelle, dall’alto dei luoghi elevati della città ella grida:

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

"Chi è sciocco venga qua!" A quelli che son privi di senno dice:

,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

"Venite, mangiate del mio pane e bevete del vino che ho drogato!

,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

Lasciate, o sciocchi, la stoltezza e vivrete, e camminate per la via dell’intelligenza!"

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Chi corregge il beffardo s’attira vituperio, e chi riprende l’empio riceve affronto.

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

Non riprendere il beffardo, per tema che t’odi; riprendi il savio, e t’amerà.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Istruisci il savio e diventerai più savio che mai; ammaestra il giusto e accrescerà il suo sapere.

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Il principio della sapienza è il timor dell’Eterno, e conoscere il Santo è l’intelligenza.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

Poiché per mio mezzo ti saran moltiplicati i giorni, e ti saranno aumentati anni di vita.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

Se sei savio, sei savio per te stesso; se sei beffardo, tu solo ne porterai la pena.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

La follia è una donna turbolenta, sciocca, che non sa nulla, nulla.

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

Siede alla porta di casa, sopra una sedia, ne’ luoghi elevati della città,

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

per gridare a quelli che passan per la via, che van diritti per la loro strada:

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

"Chi è sciocco venga qua!" E a chi è privo di senno dice:

,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

"Le acque rubate son dolci, e il pane mangiato di nascosto è soave".

,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

Ma egli non sa che quivi sono i defunti, che i suoi convitati son nel fondo del soggiorno de’ morti.

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.