Job 18

Odpovídaje pak Bildad Suchský, řekl:
Bildad din Şuah a luat cuvîntul şi a zis:
Dokudž neučiníte konce řečem? Pomyslte na to, a potom mluviti budeme.
,,Cînd vei pune capăt acestor cuvîntări? Vino-ţi în minte şi apoi vom vorbi.
Proč jsme počteni za hovada? Oškliví jsme jemu, jakž sami vidíte.
Pentruce ne socoţi atît de dobitoci? Pentru ce ne priveşti ca pe nişte vite?
Ó ty, jenž hubíš život svůj zůřením svým, zdaliž pro tebe opuštěna bude země, a odsedne skála z místa svého?
Oare pentru tine, care te sfîşii în mînia ta, s'ajungă pustiu pămîntul, şi să se strămute stîncile din locul lor?
Anobrž světlo bezbožných uhašeno bude, aniž se blyštěti bude jiskra ohně jejich.
5. Da, lumina celui rău se va stinge, şi flacăra din focul lui, nu va mai străluci.
Světlo se zatmí v stánku jeho, a lucerna jeho v něm zhasne.
Se va întuneca lumina în cortul lui, şi se va stinge candela deasupra lui.
Ssouženi budou krokové síly jeho, a porazí jej rada jeho.
Paşii lui cei puternici se vor strîmta; şi, cu toate opintirile lui, va cădea.
Nebo zapleten jest do síti nohami svými, a v zamotání chodí.
Căci calcă cu picioarele pe laţ, şi umblă prin ochiuri de reţea;
Chytí ho za patu osídlo, a zmocní se ho násilník.
este prins în cursă de călcăi, şi laţul pune stăpînire pe el;
Skrytať jest při zemi smečka jeho, a léčka jeho na stezce.
capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, şi prinzătoarea îi stă pe cărare.
Odevšad hrůzy jej děsiti budou a dotírati na nohy jeho.
De jur împrejur îl apucă spaima, şi -l urmăreşte pas cu pas.
Hladovitá bude síla jeho, a bída pohotově při boku jeho.
Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el.
Zžíře žily kůže jeho, zžíře oudy jeho kníže smrti.
Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut al morţii.
Uchváceno bude z stánku jeho doufání jeho, a to jej přivede k králi strachů.
Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, şi este tîrît spre împăratul spaimelor.
V stánku jeho hrůza bydleti bude, ač nebyl jeho; posypáno bude obydlí jeho sirou.
Nimeni din ai lui nu locuieşte în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuinţa lui.
Od zpodku kořenové jeho uschnou, a svrchu osekány budou ratolesti jeho.
Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sînt ramurile tăiate.
Památka jeho zahyne z země, aniž jméno jeho slýcháno bude na ulicích.
Îi piere pomenirea de pe pămînt, numele lui nu mai este pe uliţă.
Vyženou ho z světla do tmy, anobrž z okršlku zemského vypudí jej.
Este împins din lumină în întunerec, şi este izgonit din lume.
Nepozůstaví ani syna ani vnuka v lidu svém, ani jakého ostatku v příbytcích svých.
Nu lasă nici moştenitori, nici sămînţă în poporul său, nicio rămăşiţă vie în locurile în cari locuia.
Nade dnem jeho zděsí se potomci, a přítomní strachem podjati budou.
Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, şi neamul de acum va fi cuprins de groază.
Takovýť jest zajisté způsob nešlechetného, a takový cíl toho, kterýž nezná Boha silného.
Aceasta este soarta celui rău, aceasta este soarta celui ce nu cunoaşte pe Dumnezeu.``