Psalms 144

et in misericordia tua dissipabis inimicos meos et perdes omnes ligantes animam meam ego enim sum servus tuus
(Un psalm al lui David.) Binecuvîntat să fie Domnul, Stînca mea, care-mi deprinde mînile la luptă, degetele la bătălie,
David benedictus Dominus fortis meus qui docet manus meas ad proelium digitos meos ad bellum
Binefăcătorul meu şi Cetăţuia mea, Turnul meu de scăpare şi Izbăvitorul meu, Scutul meu de adăpost, care-mi supune pe poporul meu!
misericordia mea et fortitudo mea auxiliator meus et salvator meus scutum meum et in ipso speravi qui subiecit populos mihi
Doamne, ce este omul, ca să iei cunoştinţă de el, fiul omului ca să iei seama la el?
Domine quid est homo quia cognoscis eum filius hominis quia conputas eum
Omul este ca o suflare, zilele lui sînt ca umbra care trece.
homo vanitati adsimilatus est dies eius quasi umbra pertransiens
Pleacă cerurile, Doamne, şi pogoară-Te! Atinge munţii, ca să fumege!
Domine inclina caelos tuos et descende tange montes et fumigabunt
Fulgeră, şi risipeşte pe vrăjmaşii mei! Aruncă-Ţi săgeţile, şi pune -i pe fugă!
mica fulmine et dissipa eos mitte sagittam tuam et interfice illos
Întinde-Ţi mînile de sus, izbăveşte-mă şi scapă-mă din apele cele mari, din mîna fiilor celui străin,
extende manum tuam de excelso libera me et erue me de aquis multis de manu filiorum alienorum
a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.
quorum os locutum est vanitatem et dextera eorum dextera mendacii
Dumnezeule, Îţi voi cînta o cîntare nouă, Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.
Deus canticum novum cantabo tibi in psalterio decacordo psallam tibi
Tu, care dai împăraţilor biruinţa, care ai scăpat de sabie ucigaşă pe robul Tău David,
qui dat salutem regibus qui eruit David servum suum de gladio pessimo
izbăveşte-mă şi scapă-mă din mîna fiilor celui străin, a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!...
libera me et erue me de manu filiorum alienorum quorum os locutum est vanitatem et dextera eorum dextera mendacii
Fiii noştri sînt ca nişte odrasle, cari cresc în tinereţa lor; fetele noastre ca nişte stîlpi săpaţi frumos, cari fac podoaba caselor împărăteşti.
ut sint filii nostri quasi plantatio crescens in adulescentia sua filiae nostrae quasi anguli ornati ad similitudinem templi
Grînarele noastre sînt pline, şi gem de tot felul de merinde; turmele ni se înmulţesc cu miile, cu zecile de mii, în cîmpiile noastre:
promptuaria nostra plena et supereffundentia ex hoc in illud pecora nostra in milibus et innumerabilia in conpitis nostris
viţelele noastre sînt prăsitoare; nu -i nicio pagubă, nicio robie, nici un ţipăt în uliţele noastre!
tauri nostri pingues non est interruptio et non est egressus et non est ululatus in plateis nostris
Ferice de poporul care stă astfel! Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!