James 1

Iacobus Dei et Domini nostri Iesu Christi servus duodecim tribubus quae sunt in dispersione salutem
Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate!
omne gaudium existimate fratres mei cum in temptationibus variis incideritis
Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie cînd treceţi prin felurite încercări,
scientes quod probatio fidei vestrae patientiam operatur
ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.
patientia autem opus perfectum habeat ut sitis perfecti et integri in nullo deficientes
Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvîrşit lucrarea, pentruca să fiţi desăvîrşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.
si quis autem vestrum indiget sapientiam postulet a Deo qui dat omnibus affluenter et non inproperat et dabitur ei
Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s'o ceară dela Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
postulet autem in fide nihil haesitans qui enim haesitat similis est fluctui maris qui a vento movetur et circumfertur
Dar s'o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vînt încoace şi încolo.
non ergo aestimet homo ille quod accipiat aliquid a Domino
Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva dela Domnul,
vir duplex animo inconstans in omnibus viis suis
căci este un om nehotărît şi nestatornic în toate căile sale.
glorietur autem frater humilis in exaltatione sua
Fratele dintr'o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.
dives autem in humilitate sua quoniam sicut flos faeni transibit
Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.
exortus est enim sol cum ardore et arefecit faenum et flos eius decidit et decor vultus eius deperiit ita et dives in itineribus suis marcescet
Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul în umbletele lui.
beatus vir qui suffert temptationem quia cum probatus fuerit accipiet coronam vitae quam repromisit Deus diligentibus se
Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc.
nemo cum temptatur dicat quoniam a Deo temptor Deus enim intemptator malorum est ipse autem neminem temptat
Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: ,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni.
unusquisque vero temptatur a concupiscentia sua abstractus et inlectus
Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit.
dein concupiscentia cum conceperit parit peccatum peccatum vero cum consummatum fuerit generat mortem
Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.
nolite itaque errare fratres mei dilectissimi
Nu vă înşelaţi prea iubiţii mei fraţi:
omne datum optimum et omne donum perfectum desursum est descendens a Patre luminum apud quem non est transmutatio nec vicissitudinis obumbratio
orice ni se dă bun şi orice dar desăvîrşit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
voluntarie genuit nos verbo veritatis ut simus initium aliquod creaturae eius
El, de bună voia Lui, ne -a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui.
scitis fratres mei dilecti sit autem omnis homo velox ad audiendum tardus autem ad loquendum et tardus ad iram
Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;
ira enim viri iustitiam Dei non operatur
căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.
propter quod abicientes omnem inmunditiam et abundantiam malitiae in mansuetudine suscipite insitum verbum quod potest salvare animas vestras
De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blîndeţă Cuvîntul sădit în voi, care vă poate mîntui sufletele.
estote autem factores verbi et non auditores tantum fallentes vosmet ipsos
Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri.
quia si quis auditor est verbi et non factor hic conparabitur viro consideranti vultum nativitatis suae in speculo
Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu -l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într'o oglindă;
consideravit enim se et abiit et statim oblitus est qualis fuerit
şi, dupăce s'a privit, pleacă şi uită îndată cum era.
qui autem perspexerit in lege perfecta libertatis et permanserit non auditor obliviosus factus sed factor operis hic beatus in facto suo erit
Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
si quis autem putat se religiosum esse non refrenans linguam suam sed seducens cor suum huius vana est religio
Dacă crede cineva că este religios, şi nu-şi înfrînează limba, ci îşi înşeală inima, religiunea unui astfel de om este zădarnică.
religio munda et inmaculata apud Deum et Patrem haec est visitare pupillos et viduas in tribulatione eorum inmaculatum se custodire ab hoc saeculo
Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume.