Romans 3

Отож, що має більшого юдей, або яка користь від обрізання?

Care este deci întîietatea Iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur?

Багато, на всякий спосіб, а насамперед, що їм довірені були Слова Божі.

Oricum, sînt mari. Şi mai întîi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.

Бо що ж, що не вірували деякі? Чи ж їхнє недовірство знищить вірність Божу?

Şi ce are a face dacă unii n'au crezut? Necredinţa lor va nimici ea credincioşia lui Dumnezeu?

Зовсім ні! Бож Бог правдивий, а кожна людина неправдива, як написано: Щоб був Ти виправданий у словах Своїх, і переміг, коли будеш судитися.

Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris: ,,Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, şi să ieşi biruitor cînd vei fi judecat.``

А коли наша неправда виставляє правду Божу, то що скажемо? Чи ж Бог несправедливий, коли гнів виявляє? Говорю по-людському.

Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Îşi deslănţuieşte mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.)

Зовсім ні! Бож як Бог судитиме світ?

Nicidecum! Pentrucă, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea?

Бо коли Божа правда через мою неправду збільшилась на славу Йому, пощо судити ще й мене, як грішника?

Şi dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu străluceşte şi mai mult spre slava Lui, dece mai sînt eu însumi judecat ca păcătos?

І чи не так, як нас лають, і як деякі говорять, ніби ми кажемо: Робімо зле, щоб вийшло добре? Справедливий осуд на таких!

Şi de ce să nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, cari ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osînda acestor oameni este dreaptă.

То що ж? Маємо перевагу? Анітрохи! Бож ми перед тим довели, що юдеї й геллени усі під гріхом,

Ce urmează atunci? Sîntem noi mai buni decît ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toţi, fie Iudei, fie Greci, sînt supt păcat,

як написано: Нема праведного ані одного;

după cum este scris: ,,Nu este nici un om neprihănit, niciunul măcar.

нема, хто розумів би; немає, хто Бога шукав би,

Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.

усі повідступали, разом стали непотрібні, нема доброчинця, нема ні одного!

Toţi s'au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.

Гріб відкритий їхнє горло, язиком своїм кажуть неправду, отрута зміїна на їхніх губах,

Gîtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă;

уста їхні повні прокляття й гіркоти!

gura le este plină de blestem şi de amărăciune;

Швидкі їхні ноги, щоб кров проливати,

au picioarele grabnice să verse sînge;

руїна та злидні на їхніх дорогах,

prăpădul şi pustiirea sînt pe drumul lor;

а дороги миру вони не пізнали!

nu cunosc calea păcii;

Нема страху Божого перед очима їхніми...

frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.``

А ми знаємо, що скільки говорить Закон, він говорить до тих, хто під Законом, щоб замкнути всякі уста, і щоб став увесь світ винний Богові.

Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.

Бо жадне тіло ділами Закону не виправдається перед Ним, Законом бо гріх пізнається.

Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

А тепер, без Закону, правда Божа з'явилась, про яку свідчать Закон і Пророки.

Dar acum s'a arătat o neprihănire (Greceşte: dreptate), pe care o dă Dumnezeu, fără lege-despre ea mărturisesc Legea şi proorocii-

А Божа правда через віру в Ісуса Христа в усіх і на всіх, хто вірує, бо різниці немає,

şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire.

бо всі згрішили, і позбавлені Божої слави,

Căci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

але дарма виправдуються Його благодаттю, через відкуплення, що в Ісусі Христі,

Şi sînt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus.

що Його Бог дав у жертву примирення в крові Його через віру, щоб виявити Свою правду через відпущення давніше вчинених гріхів,

Pe El Dumnezeu L -a rînduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sîngele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea în delungei răbdări a lui Dumnezeu;

за довготерпіння Божого, щоб виявити Свою правду за теперішнього часу, щоб бути Йому праведним, і виправдувати того, хто вірує в Ісуса.

pentruca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel în cît, să fie neprihănit, şi totuş să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.

Тож де похвальба? Виключена. Яким законом? Законом діл? Ні, але законом віри.

Unde este dar pricina de laudă? S'a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinţei.

Отож, ми визнаємо, що людина виправдується вірою, без діл Закону.

Pentrucă noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii.

Хіба ж Бог тільки для юдеїв, а не й для поган? Так, і для поган,

Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor;

бо є один тільки Бог, що виправдає обрізання з віри й необрізання через віру.

deoarece Dumnezeu este unul singur şi El va socoti neprihăniţi, prin credinţă, pe cei tăiaţi împrejur, şi tot prin credinţă şi pe cei netăiaţi împrejur.

Тож чи не нищимо ми Закона вірою? Зовсім ні, але зміцнюємо Закона.

Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.