James 2

Брати мої, не зважаючи на обличчя, майте віру в нашого Господа слави, Ісуса Христа.

Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutînd la faţa omului.

Бо коли до вашого зібрання ввійде чоловік із золотим перснем, у шаті блискучій, увійде й бідар у вбогім вбранні,

Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost;

і ви поглянете на того, хто в шаті блискучій, і скажете йому: Ти сідай вигідно отут, а бідареві прокажете: Ти стань там, чи сідай собі тут на підніжку моїм,

şi voi puneţi ochii pe celce poartă haina strălucitoare, şi -i ziceţi: ,,Tu şezi în locul acesta bun!`` Şi apoi ziceţi săracului: ,,Tu stai colo în picioare!`` Sau: ,,Şezi jos la picioarele mele!``

то чи не стало між вами поділення, і не стали ви злодумними суддями?

Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gînduri rele?

Послухайте, мої брати любі, чи ж не вибрав Бог бідарів цього світу за багатих вірою й за спадкоємців Царства, яке обіцяв Він тим, хто любить Його?

Ascultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n'a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc?

А ви бідаря зневажили! Хіба не багачі переслідують вас, хіба не вони тягнуть вас на суди?

Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă tîrăsc înaintea judecătoriilor?

Хіба не вони зневажають те добре ім'я, що ви ним називаєтесь?

Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtaţi?

Коли ви Закона Царського виконуєте, за Писанням: Люби свого ближнього, як самого себе, то ви робите добре.

Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi.

Коли ж дивитеся на обличчя, то чините гріх, бо Закон удоводнює, що ви винуватці.

Dar dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat, şi sînteţi osîndiţi de Lege ca nişte călcători de lege.

Бо хто всього Закона виконує, а згрішить в одному, той винним у всьому стає.

Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate.

Бо Той, Хто сказав: Не чини перелюбства, також наказав: Не вбивай. А хоч ти перелюбства не чиниш, а вб'єш, то ти переступник Закону.

Căci, Cel ce a zis: ,,Să nu preacurveşti``, a zis şi: ,,Să nu ucizi``. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii.

Отак говоріть і отак чиніть, як такі, що будете суджені законом волі.

Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni cari au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei:

Бо суд немилосердний на того, хто не вчинив милосердя. Милосердя бо ставиться вище за суд.

căci judecata este fără milă pentru celce n'a avut milă; dar mila biruieşte judecata.

Яка користь, брати мої, коли хто говорить, що має віру, але діл не має? Чи може спасти його віра?

Fraţii mei, ce -i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n'are fapte? Poate oare credinţa aceasta să -l mîntuiască?

Коли ж брат чи сестра будуть нагі, і позбавлені денного покорму,

Dacă un frate sau o soră sînt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,

а хтонебудь із вас до них скаже: Ідіть з миром, грійтесь та їжте, та не дасть їм потрібного тілу, що ж то поможе?

şi unul dintre voi le zice: ,,Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!`` fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?

Так само й віра, коли діл не має, мертва в собі!

Tot aşa şi credinţa: dacă n'are fapte, este moartă în ea însaş.

Але скаже хтонебудь: Маєш ти віру, а я маю діла; покажи мені віру свою без діл твоїх, а я покажу тобі віру свою від діл моїх.

Dar va zice cineva: ,,Tu ai credinţa, şi eu am faptele.`` ,,Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.``

Чи віруєш ти, що Бог один? Добре робиш! Та й демони вірують, і тремтять.

Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred... şi se înfioară!

Чи хочеш ти знати, о марна людино, що віра без діл мертва?

Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică?

Авраам, отець наш, чи він не з діл виправданий був, як поклав був на жертівника свого сина Ісака?

Avraam, părintele nostru, n'a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?

Чи ти бачиш, що віра помогла його ділам, і вдосконалилась віра із діл?

Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvîrşită.

І здійснилося Писання, що каже: Авраам же ввірував Богові, і це йому зараховане в праведність, і був названий він другом Божим.

Astfel s'a împlinit Scriptura care zice: ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s'a socotit ca neprihănire``; şi el a fost numit ,,prietenul lui Dumnezeu.``

Отож, чи ви бачите, що людина виправдується від діл, а не тільки від віри?

Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.

Чи так само і блудниця Рахав не з діл виправдалась, коли прийняла посланців, і дорогою іншою випустила?

Tot aşa, curva Rahav: n'a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, cînd a găzduit pe soli şi i -a scos afară pe altă cale?

Бо як тіло без духа мертве, так і віра без діл мертва!

După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.