Acts 26

А Агріппа сказав до Павла: Дозволяємо тобі говорити про себе самого. Павло тоді простягнув руку, і промовив у своїй обороні:

Agripa a zis lui Pavel: ,,Ai voie să te aperi!`` Pavel a întins mîna, şi a început să se apere astfel:

О царю Агріппо! Уважаю себе за щасливого, що сьогодні я перед тобою боронитися маю з усього, у чім мене винуватять юдеї,

,,Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile de cari sînt pîrît de Iudei;

особливо ж тому, що ти знаєш усі юдейські звичаї та суперечки. Тому я прошу мене вислухати терпляче.

căci tu cunoşti foarte bine toate obiceiurile şi neînţelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculţi cu îngăduinţă.

А життя моє змалку, що спочатку точилося в Єрусалимі серед народу мого, знають усі юдеї,

Viaţa mea, din cele dintîi zile ale tinereţii mele, este cunoscută de toţi Iudeii, pentrucă am petrecut -o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu.

які відають здавна мене, аби тільки схотіли засвідчити, що я жив фарисеєм за найдокладнішою сектою нашої віри.

Dacă vor să mărturisească, ei ştiu dela început că am trăit, ca Fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiunii noastre.

І тепер я стою отут суджений за надію обітниці, що Бог дав її нашим отцям,

Şi acum, sînt dat în judecată, pentru nădejdea făgăduinţei, pe care a făcut -o Dumnezeu părinţilor noştri,

а її виконання чекають побачити наші дванадцять племен, служачи Богові безперестанно вдень та вночі. За цю надію, о царю, мене винуватять юдеї!

şi a cărei împlinire o aşteaptă cele douăsprezece seminţii ale noastre, cari slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi şi noapte. Pentru această nădejde împărate, sînt pîrît eu de Iudei!

Чому ви вважаєте за неймовірне, що Бог воскрешає померлих?

Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morţii?

Правда, думав був я, що мені належить чинити багато ворожого проти Ймення Ісуса Назарянина,

Şi eu, ce -i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret,

що я в Єрусалимі й робив, і багато кого зо святих до в'язниць я замкнув, як отримав був владу від первосвящеників; а як їх убивали, я голос давав проти них.

şi aşa am şi făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniţă pe mulţi sfinţi, căci am primit puterea aceasta dela preoţii cei mai de seamă; şi, cînd erau osîndiţi la moarte, îmi dădeam şi eu votul împotriva lor.

І часто по всіх синагогах караючи їх, до богозневаги примушував я, а лютуючи вельми на них, переслідував їх навіть по закордонних містах.

I-am pedepsit adesea în toate sinagogile şi îmi dădeam toată silinţa ca să -i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam pînă şi în cetăţile străine.

Коли в цих справах я йшов до Дамаску зо владою та припорученням первосвящеників,

În acest scop, m'am dus la Damasc, cu putere şi învoire dela preoţii cei mai de seamă.

то опівдні, о царю, на дорозі побачив я світло із неба, ясніше від світлости сонця, що осяяло мене та тих, хто разом зо мною йшов!...

Pela amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu şi împrejurul tovarăşilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.

І як ми всі повалились на землю, я голос почув, що мені говорив єврейською мовою: Савле, Савле, чому ти Мене переслідуєш? Трудно тобі бити ногою колючку!

Am căzut cu toţii la pămînt; şi eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ,Saule, Saule, pentruce Mă prigoneşti? Îţi este greu să arunci, cu piciorul înapoi în vîrful unui ţepuş.``

А я запитав: Хто Ти, Господи? А Він відказав: Я Ісус, що Його переслідуєш ти.

,Cine eşti, Doamne?` am răspuns eu. Şi Domnul a zis: ,Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti.

Але підведися, і стань на ноги свої. Бо на те Я з'явився тобі, щоб тебе вчинити слугою та свідком того, що ти бачив та що Я відкрию тобі.

Dar scoală-te, şi stai în picioare; căci M'am arătat ţie, ca să te pun slujitor şi martor atît al lucrurilor, pe cari le-ai văzut, cît şi al lucrurilor, pe cari Mă vei vedea făcîndu-le.

Визволяю тебе від твого народу та від поган, до яких Я тебе посилаю,

Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor, la cari te trimet,

відкрити їм очі, щоб вони навернулись від темряви в світло та від сатаниної влади до Бога, щоб вірою в Мене отримати їм дарування гріхів і долю з освяченими.

ca să le deschizi ochii, să se întoarcă dela întunerec la lumină, şi de supt puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.``

Через це я, о царю Агріппо, не був супротивний видінню небесному,

De aceea, împărate Agripa, n'am vrut să mă împotrivesc vedeniei cereşti.

але мешканцям перше Дамаску, потім Єрусалиму й усякого краю юдейського та поганам я проповідував, щоб покаялися й навернулись до Бога, і чинили діла, гідні покаяння.

Ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, şi la Neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, şi să facă fapte vrednice de pocăinţa lor.

Через це юдеї в святині схопили мене та й хотіли роздерти.

Iată de ce au pus Iudeii mîna pe mine în Templu, şi au căutat să mă omoare.

Але, поміч від Бога одержавши, я стою аж до дня сьогоднішнього та свідкую малому й великому, нічого не розповідаючи, окрім того, що сказали Пророки й Мойсей, що статися має,

Dar, mulţămită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viaţă pînă în ziua aceasta; şi am mărturisit înaintea celor mici şi celor mari, fără să mă depărtez cu nimic dela ce au spus proorocii şi Moise că are să se întîmple;

що має Христос постраждати, що Він, як перший воскреснувши з мертвих, проповідувати буде світло народові й поганам!

şi anume, că Hristosul trebuie să pătimească, şi că, după ce va fi cel dintîi din învierea morţilor, va vesti lumină norodului şi Neamurilor.``

Коли ж він боронився отак, то Фест проказав гучним голосом: Дурієш ти, Павле! Велика наука доводить тебе до нерозуму!

Pe cînd vorbea el astfel ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: ,,Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie.``

А Павло: Не дурію сказав, о Фесте достойний, але провіщаю слова правди та щирого розуму.

,,Nu sînt nebun, prea alesule Festus,`` a răspuns Pavel; ,,dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate şi chibzuite.

Цар бо знає про це, до нього з відвагою я й промовляю. Бо не гадаю я, щоб із цього щобудь сховалось від нього, бо не в закутку діялось це.

Împăratul ştie aceste lucruri, şi de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală; căci sînt încredinţat că nu -i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s'au petrecut într'un colţ!

Чи віруєш, царю Агріппо, Пророкам? Я знаю, що віруєш.

Crezi tu în Prooroci, împărate Agripa?... Ştiu că crezi.``

Агріппа ж Павлові: Ти малощо не намовляєш мене, щоб я став християнином...

Şi Agripa a zis lui Pavel: ,,Curînd mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!``

А Павло: Благав би я Бога, щоб чи мало, чи багато, не тільки но ти, але й усі, хто чує сьогодні мене, зробились такими, як і я, крім оцих ланцюгів...

,,Fie curînd, fie tîrziu``, a răspuns Pavel, ,,să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi ceice mă ascultă astă zi, să fiţi aşa cum sînt eu, afară de lanţurile acestea.``

І встав цар та намісник, і Верніка та ті, хто з ними сидів.

Împăratul, dregătorul, Berenice, şi toţi cei ce şedeau împreună cu ei, s'au sculat.

І набік вони відійшли, і розмовляли один до одного й казали: Нічого, вартого смерти або ланцюгів, чоловік цей не робить!

Şi cînd au plecat, ziceau unii către alţii: ,,Omul acesta n'a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.``

Агріппа ж до Феста сказав: Міг би бути відпущений цей чоловік, якби не відкликавсь був до кесаря.

Şi Agripa a zis lui Festus: ,,Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n'ar fi cerut să fie judecat de Cezar.``