Psalms 31

För sångmästaren; en psalm av David.

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, în Tine mă încred: să nu fiu dat de ruşine niciodată. Izbăveşte-mă, în dreptatea Ta!

 Till dig, HERRE, tager jag min tillflykt;  låt mig aldrig komma på skam,      befria mig genom din rättfärdighet.

Pleacă-Ţi urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută! Fii pentru mine o stîncă ocrotitoare, o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!

 Böj ditt öra till mig,      rädda mig snarligen;  var mig en fast klippa,      en bort till min frälsning.

Căci Tu eşti Stînca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.

 Ty du är mitt bergfäste och min bort,  och du skall, för ditt namns skull,      leda och föra mig.

Scoate-mă din laţul, pe care mi l-au întins vrăjmaşii. Căci Tu eşti Ocrotitorul meu!

 Du skall draga mig ur det nät      som de lade ut för mig;  ty du är mitt värn.

În mînile Tale îmi încredinţez duhul: Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!

 I din hand befaller jag min ande;  du förlossar mig, HERRE,      du trofaste Gud.

Eu urăsc pe ceice se lipesc de idoli deşerţi, şi mă încred în Domnul.

 Jag hatar dem som hålla sig      till fåfängliga avgudar,  men jag förtröstar på HERREN.

Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu,

 Jag vill fröjda mig och vara glad över din nåd,  att du ser till mitt lidande,  att du låter dig vårda om min själ i nöden

şi nu mă vei da în mînile vrăjmaşului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg.

 och icke överlämnar mig i fiendens hand,  utan ställer mina fötter på rymlig plats.

Ai milă de mine, Doamne, căci sînt în strîmtorare: faţa, sufletul, şi trupul mi s'au topit de întristare;

 Var mig nådig, HERRE, ty jag är i nöd;  av sorg är mitt öga förmörkat,      ja, min själ såväl som min kropp.

mi se sfîrşeşte viaţa în durere, şi anii în suspinuri. Mi s'au sleit puterile din pricina fărădelegii mele, şi-mi putrezesc oasele!

 Ty mitt liv har försvunnit i bedrövelse      och mina år i suckan;  min kraft är bruten genom min missgärning,      och benen i min kropp äro maktlösa.

Din pricina protivnicilor mei, am ajuns de ocară, de mare ocară pentru vecinii mei, şi de groază pentru prietenii mei; ceice mă văd pe uliţă, fug de mine.

 För alla mina ovänners skull har jag blivit till smälek,  ja, till stor smälek för mina grannar      och till skräck för mina förtrogna;  de som se mig på gatan      fly undan för mig.

Sînt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfărîmat.

 Jag är bortglömd ur hjärtat, såsom vore jag död;  jag har blivit såsom ett sönderslaget kärl.

Aud vorbele rele ale multora, văd spaima care domneşte împrejur, cînd se sfătuiesc ei împreună împotriva mea, şi uneltesc să-mi ia viaţa.

 Ty jag hör mig förtalas av många;      skräck från alla sidor!  De rådslå med varandra mot mig  och stämpla för att taga mitt liv.

Dar eu mă încred în Tine, Doamne, şi zic: ,,Tu eşti Dumnezeul meu!``

 Men jag förtröstar på dig, HERRE;  jag säger: »Du är min Gud.»

Soarta mea este în mîna Ta; scapă-mă de vrăjmaşii şi de prigonitorii mei!

 Min tid står i dina händer; rädda mig      från mina fienders hand och mina förföljare.

Fă să lumineze Faţa Ta peste robul Tău, scapă-mă, prin îndurarea Ta!

 Låt ditt ansikte lysa över din tjänare;      fräls mig genom din nåd.

Doamne, să nu rămîn de ruşine cînd Te chem. Ci să rămînă de ruşine cei răi, şi ei să se pogoare muţi în locuinţa morţilor!

 HERRE, låt mig icke komma på skam, ty jag åkallar dig;  låt de ogudaktiga komma på skam      och varda tystade i dödsriket.

Să amuţească buzele mincinoase, cari vorbesc cu îndrăzneală, cu trufie şi dispreţ împotriva celui neprihănit!

 Må lögnaktiga läppar förstummas,  de som tala vad fräckt är mot den rättfärdige,      med högmod och förakt.

O, cît de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine, şi pe care o arăţi celor ce se încred în Tine, în faţa fiilor oamenilor!

 Huru stor är icke din godhet,      den du förvarar åt dem som frukta dig,  och den du bevisar inför människors barn      mot dem som taga sin tillflykt till dig!

Tu îi ascunzi, la adăpostul Feţei Tale, de cei ce -i prigonesc, îi ocroteşti în cortul Tău de limbile-cari -i clevetesc.

 Du beskärmar dem i ditt ansiktes beskärm      mot människors sammangaddning;  du döljer dem i din hydda      mot tungors angrepp.

Binecuvîntat să fie Domnul, căci Şi -a arătat în chip minunat îndurarea faţă de mine: parc'aş fi fost într'o cetate întărită.

 Lovad vare HERREN,  ty han har bevisat mig sin underbara nåd      genom att beskära mig en fast stad!

În pornirea mea nechibzuită, ziceam: ,,Sînt izgonit dinaintea Ta!`` Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele, cînd am strigat spre Tine.

 Ty väl sade jag i min ångest:  »Jag är bortdriven från dina ögon.»  Likväl hörde du mina böners ljud,      när jag ropade till dig.

Iubiţi dar pe Domnul, toţi cei iubiţi de El. Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi, şi pedepseşte aspru pe cei mîndri.

 Älsken HERREN, alla I hans fromme.  HERREN bevarar de trogna,  men han vedergäller i fullt mått      den som över högmod. [ (Psalms 31:25)  Varen frimodiga och oförfärade i edra hjärtan,  alla I som sätten edert hopp till HERREN. ]

Fiţi tari, şi îmbărbătaţi-vă inima, toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul!