Psalms 31

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, în Tine mă încred: să nu fiu dat de ruşine niciodată. Izbăveşte-mă, în dreptatea Ta!

För sångmästaren; en psalm av David.

Pleacă-Ţi urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută! Fii pentru mine o stîncă ocrotitoare, o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!

 Till dig, HERRE, tager jag min tillflykt;  låt mig aldrig komma på skam,      befria mig genom din rättfärdighet.

Căci Tu eşti Stînca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.

 Böj ditt öra till mig,      rädda mig snarligen;  var mig en fast klippa,      en bort till min frälsning.

Scoate-mă din laţul, pe care mi l-au întins vrăjmaşii. Căci Tu eşti Ocrotitorul meu!

 Ty du är mitt bergfäste och min bort,  och du skall, för ditt namns skull,      leda och föra mig.

În mînile Tale îmi încredinţez duhul: Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!

 Du skall draga mig ur det nät      som de lade ut för mig;  ty du är mitt värn.

Eu urăsc pe ceice se lipesc de idoli deşerţi, şi mă încred în Domnul.

 I din hand befaller jag min ande;  du förlossar mig, HERRE,      du trofaste Gud.

Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu,

 Jag hatar dem som hålla sig      till fåfängliga avgudar,  men jag förtröstar på HERREN.

şi nu mă vei da în mînile vrăjmaşului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg.

 Jag vill fröjda mig och vara glad över din nåd,  att du ser till mitt lidande,  att du låter dig vårda om min själ i nöden

Ai milă de mine, Doamne, căci sînt în strîmtorare: faţa, sufletul, şi trupul mi s'au topit de întristare;

 och icke överlämnar mig i fiendens hand,  utan ställer mina fötter på rymlig plats.

mi se sfîrşeşte viaţa în durere, şi anii în suspinuri. Mi s'au sleit puterile din pricina fărădelegii mele, şi-mi putrezesc oasele!

 Var mig nådig, HERRE, ty jag är i nöd;  av sorg är mitt öga förmörkat,      ja, min själ såväl som min kropp.

Din pricina protivnicilor mei, am ajuns de ocară, de mare ocară pentru vecinii mei, şi de groază pentru prietenii mei; ceice mă văd pe uliţă, fug de mine.

 Ty mitt liv har försvunnit i bedrövelse      och mina år i suckan;  min kraft är bruten genom min missgärning,      och benen i min kropp äro maktlösa.

Sînt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfărîmat.

 För alla mina ovänners skull har jag blivit till smälek,  ja, till stor smälek för mina grannar      och till skräck för mina förtrogna;  de som se mig på gatan      fly undan för mig.

Aud vorbele rele ale multora, văd spaima care domneşte împrejur, cînd se sfătuiesc ei împreună împotriva mea, şi uneltesc să-mi ia viaţa.

 Jag är bortglömd ur hjärtat, såsom vore jag död;  jag har blivit såsom ett sönderslaget kärl.

Dar eu mă încred în Tine, Doamne, şi zic: ,,Tu eşti Dumnezeul meu!``

 Ty jag hör mig förtalas av många;      skräck från alla sidor!  De rådslå med varandra mot mig  och stämpla för att taga mitt liv.

Soarta mea este în mîna Ta; scapă-mă de vrăjmaşii şi de prigonitorii mei!

 Men jag förtröstar på dig, HERRE;  jag säger: »Du är min Gud.»

Fă să lumineze Faţa Ta peste robul Tău, scapă-mă, prin îndurarea Ta!

 Min tid står i dina händer; rädda mig      från mina fienders hand och mina förföljare.

Doamne, să nu rămîn de ruşine cînd Te chem. Ci să rămînă de ruşine cei răi, şi ei să se pogoare muţi în locuinţa morţilor!

 Låt ditt ansikte lysa över din tjänare;      fräls mig genom din nåd.

Să amuţească buzele mincinoase, cari vorbesc cu îndrăzneală, cu trufie şi dispreţ împotriva celui neprihănit!

 HERRE, låt mig icke komma på skam, ty jag åkallar dig;  låt de ogudaktiga komma på skam      och varda tystade i dödsriket.

O, cît de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine, şi pe care o arăţi celor ce se încred în Tine, în faţa fiilor oamenilor!

 Må lögnaktiga läppar förstummas,  de som tala vad fräckt är mot den rättfärdige,      med högmod och förakt.

Tu îi ascunzi, la adăpostul Feţei Tale, de cei ce -i prigonesc, îi ocroteşti în cortul Tău de limbile-cari -i clevetesc.

 Huru stor är icke din godhet,      den du förvarar åt dem som frukta dig,  och den du bevisar inför människors barn      mot dem som taga sin tillflykt till dig!

Binecuvîntat să fie Domnul, căci Şi -a arătat în chip minunat îndurarea faţă de mine: parc'aş fi fost într'o cetate întărită.

 Du beskärmar dem i ditt ansiktes beskärm      mot människors sammangaddning;  du döljer dem i din hydda      mot tungors angrepp.

În pornirea mea nechibzuită, ziceam: ,,Sînt izgonit dinaintea Ta!`` Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele, cînd am strigat spre Tine.

 Lovad vare HERREN,  ty han har bevisat mig sin underbara nåd      genom att beskära mig en fast stad!

Iubiţi dar pe Domnul, toţi cei iubiţi de El. Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi, şi pedepseşte aspru pe cei mîndri.

 Ty väl sade jag i min ångest:  »Jag är bortdriven från dina ögon.»  Likväl hörde du mina böners ljud,      när jag ropade till dig.

Fiţi tari, şi îmbărbătaţi-vă inima, toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul!

 Älsken HERREN, alla I hans fromme.  HERREN bevarar de trogna,  men han vedergäller i fullt mått      den som över högmod. [ (Psalms 31:25)  Varen frimodiga och oförfärade i edra hjärtan,  alla I som sätten edert hopp till HERREN. ]