Psalms 10

Pentruce stai aşa de departe, Doamne? Pentruce Te ascunzi la vreme de necaz?

(По славянската номерация част от девети.) ГОСПОДИ, защо стоиш далеч? Защо се криеш в скръбни времена?

Cel rău, în mîndria lui, urmăreşte pe cei nenorociţi, şi ei cad jertfă curselor urzite de el.

Безбожният с гордост преследва сиромаха. Нека се хванат в кроежите, които те сами измислиха!

Căci cel rău se făleşte cu pofta lui, iar răpitorul batjocoreşte şi nesocoteşte pe Domnul.

Защото безбожният се хвали с желанието на душата си — алчният се благославя и презира ГОСПОДА.

Cel rău zice cu trufie: ,,Nu pedepseşte Domnul! Nu este Dumnezeu!`` Iată toate gîndurile lui.

Безбожният казва в гордостта на лицето си: Господ няма да изследва. Всичките му мисли са, че няма Бог.

Treburile îi merg bine în orice vreme; judecăţile Tale sînt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea, şi suflă cu dispreţ împotriva tuturor protivnicilor lui.

Пътищата му са криви винаги, Твоите присъди са високо, много далеч от него. На всичките си врагове гледа с презрение,

El zice în inima lui: ,,Nu mă clatin, în veci sînt scutit de nenorocire!``

казва в сърцето си: Няма да се поклатя, през всички поколения няма да бъда в беда.

Gura îi este plină de blesteme, de înşelătorii şi de vicleşuguri; şi supt limbă are răutate şi fărădelege.

Устата му е пълна с проклятие и измама, и потисничество, под езика му е съсипия и суета.

Stă la pîndă lîngă sate, şi ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice: ochii lui pîndesc pe cel nenorocit.

Седи в засада в двора, в тайните места, за да убие невинния, очите му дебнат сиромаха.

Stă la pîndă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină: stă la pîndă să prindă pe cel nenorocit. Îl prinde, şi -l trage în laţul lui:

Причаква скришно като лъв в леговището си, причаква, за да хване бедния, хваща бедния, като го влачи в мрежата си.

se îndoaie, se pleacă, şi -i cad săracii în ghiare!

Навежда се, снишава се и падат сиромасите във силните му нокти.

El zice în inima lui: ,,Dumnezeu uită! Îşi ascunde Faţa şi în veac nu va vedea!``

Казва в сърцето си: Бог е забравил, скрил е лицето Си, никога няма да види.

Scoală-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică mîna! Nu uita pe cei nenorociţi!

Стани, ГОСПОДИ! Боже, издигни ръката Си! Не забравяй сиромасите.

Pentruce să hulească cel rău pe Dumnezeu? Pentruce să zică în inima lui că Tu nu pedepseşti?

Защо безбожният презира Бога, казва в сърцето си: Ти няма да изследваш?

Dar Tu vezi; căci Tu priveşti necazul şi suferinţa, ca să iei în mînă pricina lor. În nădejdea Ta se lasăcel nenorocit, şi Tu vii în ajutor orfanului.

Ти си видял, защото гледаш неправдата и притеснението, за да отплатиш с ръката Си. На Теб се предава сиромахът, на сирачето Ти си помощник.

Zdrobeşte braţul celui rău, pedepseşte -i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!

Строши ръката на безбожния и злия, изискай безбожието му, докато не намериш вече.

Domnul este Împărat în veci de veci; neamurile sînt nimicite din ţara Lui.

ГОСПОД е Цар за вечни векове, езичниците погинаха от земята Му.

Tu auzi rugăciunile celor ce sufăr, Doamne! Le întăreşti inima, Îţi pleci urechea spre ei,

ГОСПОДИ, Ти чу желанието на смирените, сърцето им ще утвърдиш; ще направиш внимателно ухото Си,

ca să faci dreptate orfanului şi celui asuprit, şi ca să nu mai însufle groaza omul cel luat din pămînt.

за да отдадеш правото на сирачето и угнетения, така че земен човек да не потиска вече.