Psalms 144

De David. Béni soit l'Eternel, mon rocher, Qui exerce mes mains au combat, Mes doigts à la bataille,

(Un psalm al lui David.) Binecuvîntat să fie Domnul, Stînca mea, care-mi deprinde mînile la luptă, degetele la bătălie,

Mon bienfaiteur et ma forteresse, Ma haute retraite et mon libérateur, Mon bouclier, celui qui est mon refuge, Qui m'assujettit mon peuple!

Binefăcătorul meu şi Cetăţuia mea, Turnul meu de scăpare şi Izbăvitorul meu, Scutul meu de adăpost, care-mi supune pe poporul meu!

Eternel, qu'est-ce que l'homme, pour que tu le connaisses? Le fils de l'homme, pour que tu prennes garde à lui?

Doamne, ce este omul, ca să iei cunoştinţă de el, fiul omului ca să iei seama la el?

L'homme est semblable à un souffle, Ses jours sont comme l'ombre qui passe.

Omul este ca o suflare, zilele lui sînt ca umbra care trece.

Eternel, abaisse tes cieux, et descends! Touche les montagnes, et qu'elles soient fumantes!

Pleacă cerurile, Doamne, şi pogoară-Te! Atinge munţii, ca să fumege!

Fais briller les éclairs, et disperse mes ennemis! Lance tes flèches, et mets-les en déroute!

Fulgeră, şi risipeşte pe vrăjmaşii mei! Aruncă-Ţi săgeţile, şi pune -i pe fugă!

Etends tes mains d'en haut; Délivre-moi et sauve-moi des grandes eaux, De la main des fils de l'étranger,

Întinde-Ţi mînile de sus, izbăveşte-mă şi scapă-mă din apele cele mari, din mîna fiilor celui străin,

Dont la bouche profère la fausseté, Et dont la droite est une droite mensongère.

a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.

O Dieu! je te chanterai un cantique nouveau, Je te célébrerai sur le luth à dix cordes.

Dumnezeule, Îţi voi cînta o cîntare nouă, Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.

Toi, qui donnes le salut aux rois, Qui sauvas du glaive meurtrier David, ton serviteur,

Tu, care dai împăraţilor biruinţa, care ai scăpat de sabie ucigaşă pe robul Tău David,

Délivre-moi et sauve-moi de la main des fils de l'étranger, Dont la bouche profère la fausseté, Et dont la droite est une droite mensongère!...

izbăveşte-mă şi scapă-mă din mîna fiilor celui străin, a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!...

Nos fils sont comme des plantes Qui croissent dans leur jeunesse; Nos filles comme les colonnes sculptées Qui font l'ornement des palais.

Fiii noştri sînt ca nişte odrasle, cari cresc în tinereţa lor; fetele noastre ca nişte stîlpi săpaţi frumos, cari fac podoaba caselor împărăteşti.

Nos greniers sont pleins, Regorgeant de toute espèce de provisions; Nos troupeaux se multiplient par milliers, par dix milliers, Dans nos campagnes;

Grînarele noastre sînt pline, şi gem de tot felul de merinde; turmele ni se înmulţesc cu miile, cu zecile de mii, în cîmpiile noastre:

Nos génisses sont fécondes; Point de désastre, point de captivité, Point de cris dans nos rues!

viţelele noastre sînt prăsitoare; nu -i nicio pagubă, nicio robie, nici un ţipăt în uliţele noastre!

Heureux le peuple pour qui il en est ainsi! Heureux le peuple dont l'Eternel est le Dieu!

Ferice de poporul care stă astfel! Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!