Psalms 90

(En Bøn af den Guds Mand Moses.) Herre, du var vor Bolig slægt efter slægt.

(O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.

Førend Bjergene fødtes og Jord og Jorderig blev til, fra Evighed til Evighed er du, o Gud!

Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pămîntul şi lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu eşti Dumnezeu!

Mennesket gør du til Støv igen, du siger: "Vend tilbage, I Menneskebørn!"

Tu întorci pe oameni în ţărînă, şi zici: ,,Întoarceţi-vă fiii oamenilor!``

Thi tusind År er i dine Øjne som Dagen i Går, der svandt, som en Nattevagt.

Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

Du skyller dem bort, de bliver som en Søvn. Ved Morgen er de som Græsset, der gror;

Îi mături, ca un vis: dimineaţa, sînt ca iarba, care încolţeşte iarăş:

ved Morgen gror det og blomstrer, ved Aften er det vissent og tørt.

înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

Thi ved din Vrede svinder vi hen, og ved din Harme forfærdes vi.

Noi sîntem mistuiţi de mînia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta.

Vor Skyld har du stillet dig for Øje, vor skjulte Brøst for dit Åsyns Lys.

Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

Thi alle vore Dage glider hen i din Vrede, vore År svinder hen som et Suk.

Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

Vore Livsdage er halvfjerdsindstyve År, og kommer det højt, da firsindstyve. Deres Herlighed er Møje og Slid, thi hastigt går det, vi flyver af Sted.

Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mîndreşte omul în timpul lor nu este decît trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.

Hvem fatter din Vredes Vælde, din Harme i Frygt for dig!

Dar cine ia seama la tăria mîniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?

At tælle vore Dage lære du os, så vi kan få Visdom i Hjertet!

Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

Vend tilbage, HERRE! Hvor længe! Hav Medynk med dine Tjenere;

Întoarce-te, Doamne! Pînă cînd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!

mæt os årle med din Miskundhed, så vi kan fryde og glæde os alle vore Dage.

Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.

Glæd os det Dagetal, du ydmygede os, det Åremål, da vi led ondt!

Înveseleşte-ne tot atîtea zile cîte ne-ai smerit, tot atîţia ani cît am văzut nenorocirea!

Lad dit Værk åbenbares for dine Tjenere og din Herlighed over deres Børn!

Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta fiilor lor!

HERREN vor Guds Livsalighed være over os! Og frem vore Hænders Værk for os, ja frem vore Hænders Værk!

Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mînilor noastre, da, întăreşte lucrarea mînilor noastre!