Job 18

Bildad din Şuah a luat cuvîntul şi a zis:

,,Cînd vei pune capăt acestor cuvîntări? Vino-ţi în minte şi apoi vom vorbi.

Pentruce ne socoţi atît de dobitoci? Pentru ce ne priveşti ca pe nişte vite?

Oare pentru tine, care te sfîşii în mînia ta, s'ajungă pustiu pămîntul, şi să se strămute stîncile din locul lor?

5. Da, lumina celui rău se va stinge, şi flacăra din focul lui, nu va mai străluci.

Se va întuneca lumina în cortul lui, şi se va stinge candela deasupra lui.

Paşii lui cei puternici se vor strîmta; şi, cu toate opintirile lui, va cădea.

Căci calcă cu picioarele pe laţ, şi umblă prin ochiuri de reţea;

este prins în cursă de călcăi, şi laţul pune stăpînire pe el;

capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, şi prinzătoarea îi stă pe cărare.

De jur împrejur îl apucă spaima, şi -l urmăreşte pas cu pas.

Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el.

Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut al morţii.

Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, şi este tîrît spre împăratul spaimelor.

Nimeni din ai lui nu locuieşte în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuinţa lui.

Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sînt ramurile tăiate.

Îi piere pomenirea de pe pămînt, numele lui nu mai este pe uliţă.

Este împins din lumină în întunerec, şi este izgonit din lume.

Nu lasă nici moştenitori, nici sămînţă în poporul său, nicio rămăşiţă vie în locurile în cari locuia.

Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, şi neamul de acum va fi cuprins de groază.

Aceasta este soarta celui rău, aceasta este soarta celui ce nu cunoaşte pe Dumnezeu.``