Psalms 90

Oración de Moisés varón de Dios. SEÑOR, tú nos has sido refugio En generación y en generación.

(O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.

Antes que naciesen los montes Y formases la tierra y el mundo, Y desde el siglo y hasta el siglo, tú eres Dios.

Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pămîntul şi lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu eşti Dumnezeu!

Vuelves al hombre hasta ser quebrantado, Y dices: Convertíos, hijos de los hombres.

Tu întorci pe oameni în ţărînă, şi zici: ,,Întoarceţi-vă fiii oamenilor!``

Porque mil años delante de tus ojos, Son como el día de ayer, que pasó, Y como una de las vigilias de la noche.

Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

Háceslos pasar como avenida de aguas; son como sueño; Como la hierba que crece en la mañana:

Îi mături, ca un vis: dimineaţa, sînt ca iarba, care încolţeşte iarăş:

En la mañana florece y crece; Á la tarde es cortada, y se seca.

înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

Porque con tu furor somos consumidos, Y con tu ira somos conturbados.

Noi sîntem mistuiţi de mînia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta.

Pusiste nuestras maldades delante de ti, Nuestros yerros á la luz de tu rostro.

Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

Porque todos nuestros días declinan á causa de tu ira; Acabamos nuestros años como un pensamiento.

Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

Los días de nuestra edad son setenta años; Que si en los más robustos son ochenta años, Con todo su fortaleza es molestia y trabajo; Porque es cortado presto, y volamos.

Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mîndreşte omul în timpul lor nu este decît trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.

¿Quién conoce la fortaleza de tu ira, Y tu indignación según que debes ser temido?

Dar cine ia seama la tăria mîniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?

Enséñanos de tal modo á contar nuestros días, Que traigamos al corazón sabiduría.

Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

Vuélvete, oh JEHOVÁ: ¿hasta cuándo? Y aplácate para con tus siervos.

Întoarce-te, Doamne! Pînă cînd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!

Sácianos presto de tu misericordia: Y cantaremos y nos alegraremos todos nuestros días.

Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.

Alégranos conforme á los días que nos afligiste, Y los años que vimos mal.

Înveseleşte-ne tot atîtea zile cîte ne-ai smerit, tot atîţia ani cît am văzut nenorocirea!

Aparezca en tus siervos tu obra, Y tu gloria sobre sus hijos.

Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta fiilor lor!

Y sea la luz de JEHOVÁ nuestro Dios sobre nosotros: Y ordena en nosotros la obra de nuestras manos, La obra de nuestras manos confirma.

Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mînilor noastre, da, întăreşte lucrarea mînilor noastre!