Psalms 92

Psaume. Cantique pour le jour du sabbat. Il est beau de louer l'Eternel, Et de célébrer ton nom, ô Très-Haut!
(Un psalm. O cîntare pentru ziua Sabatului.) Frumos este să lăudăm pe Domnul, şi să mărim Numele Tău, Prea Înalte,
D'annoncer le matin ta bonté, Et ta fidélité pendant les nuits,
să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea credincioşia Ta,
Sur l'instrument à dix cordes et sur le luth, Aux sons de la harpe.
cu instrumentul cu zece coarde şi cu alăuta, în sunetele arfei.
Tu me réjouis par tes oeuvres, ô Eternel! Et je chante avec allégresse l'ouvrage de tes mains.
Căci Tu mă înveşeleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cînt de veselie, cînd văd lucrarea mînilor Tale.
Que tes oeuvres sont grandes, ô Eternel! Que tes pensées sont profondes!
Cît de mari sînt lucrările Tale, Doamne, şi cît de adînci sînt gîndurile Tale!
L'homme stupide n'y connaît rien, Et l'insensé n'y prend point garde.
Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.
Si les méchants croissent comme l'herbe, Si tous ceux qui font le mal fleurissent, C'est pour être anéantis à jamais.
Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.
Mais toi, tu es le Très-Haut, A perpétuité, ô Eternel!
Dar Tu, Doamne, eşti înalţat în veci de veci!
Car voici, tes ennemis, ô Eternel! Car voici, tes ennemis périssent; Tous ceux qui font le mal sont dispersés.
Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sînt risipiţi.
Et tu me donnes la force du buffle; Je suis arrosé avec une huile fraîche.
Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului, şi m'ai stropit cu untdelemn proaspăt.
Mon oeil se plaît à contempler mes ennemis, Et mon oreille à entendre mes méchants adversaires.
Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de protivnicii mei cei răi.
Les justes croissent comme le palmier, Ils s'élèvent comme le cèdre du Liban.
Cel fără prihană înverzeşte ca finicul, şi creşte ca cedrul din Liban.
Plantés dans la maison de l'Eternel, Ils prospèrent dans les parvis de notre Dieu;
Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.
Ils portent encore des fruits dans la vieillesse, Ils sont pleins de sève et verdoyants,
Ei aduc roade şi la bătrîneţă, sînt plini de suc şi verzi,
Pour faire connaître que l'Eternel est juste. Il est mon rocher, et il n'y a point en lui d'iniquité.
ca să arate că Domnul este drept, El Stînca mea, în care nu este nelegiuire.