Psalms 63

Dávid zsoltára, mikor a Júda pusztájában volt.
(Un psalm al lui David. Făcut cînd era în pustia lui Iuda.) Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tînjeşte trupul după Tine, într'un pămînt sec, uscat şi fără apă.
Isten! én Istenem vagy te, jó reggel kereslek téged; téged szomjúhoz lelkem, téged sóvárog testem a kiaszott, elepedt földön, a melynek nincs vize;
Aşa Te privesc eu în locaşul cel sfînt, ca să-Ţi văd puterea şi slava.
Hogy láthassalak téged a szent helyen, szemlélvén a te hatalmadat és dicsőségedet.
Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decît viaţa, de aceea buzele mele cîntă laudele Tale.
Hiszen a te kegyelmed jobb az életnél: az én ajakim hadd dicsérjenek téged.
Te voi binecuvînta dar toată viaţa mea, şi în Numele Tău îmi voi ridica mînile.
Áldanálak ezért életem fogytáig; a te nevedben emelném fel kezeimet.
Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase, şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze,
Mintha zsírral és kövérséggel telnék meg lelkem, mikor víg ajakkal dicsérhet téged az én szájam!
cînd mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu, şi cînd mă gîndesc la Tine în timpul priveghiurilor nopţii.
Ha reád gondolok ágyamban: őrváltásról őrváltásra rólad elmélkedem;
Căci Tu eşti ajutorul meu, şi sînt plin de veselie la umbra aripilor Tale.
Mert segítségem voltál, és a te szárnyaidnak árnyékában örvendeztem.
Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta mă sprijineşte.
Ragaszkodik hozzád az én lelkem; a te jobbod megtámogat engem.
Dar cei ce caută să-mi ia viaţa, se vor duce în adîncimile pămîntului;
Azok pedig, a kik veszedelemre keresik lelkemet, a föld mélységeibe jutnak.
vor fi daţi pradă săbiei, vor fi prada şacalilor.
Szablya martalékaiul esnek el, és a rókáknak lesznek eledelei. * (Psalms 63:12) A király pedig örvendezni fog Istenben; dicséri őt mindaz, a ki ő reá esküszik; mert bedugatik a hazugok szája. *
Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu; oricine jură pe El se va făli, căci va astupa gura mincinoşilor.