Psalms 39

למנצח לידיתון מזמור לדוד אמרתי אשמרה דרכי מחטוא בלשוני אשמרה לפי מחסום בעד רשע לנגדי׃

(Către mai marele cîntăreţilor: Către Iedutun. Un psalm al lui David.) Ziceam: ,,Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba; îmi voi pune frîu gurii, cît va sta cel rău înaintea mea.``

נאלמתי דומיה החשיתי מטוב וכאבי נעכר׃

Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit; şi totuş durerea mea nu era mai puţin mare.

חם לבי בקרבי בהגיגי תבער אש דברתי בלשוני׃

Îmi ardea inima în mine, un foc lăuntric mă mistuia; şi atunci mi -a venit cuvîntul pe limbă, şi am zis:

הודיעני יהוה קצי ומדת ימי מה היא אדעה מה חדל אני׃

,,Doamne, spune-mi care este sfîrşitul vieţii mele, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cît de trecător sînt.``

הנה טפחות נתתה ימי וחלדי כאין נגדך אך כל הבל כל אדם נצב סלה׃

Iată că zilele mele sînt cît un lat de mînă, şi viaţa mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricît de bine s'ar ţinea. -

אך בצלם יתהלך איש אך הבל יהמיון יצבר ולא ידע מי אספם׃

Da, omul umblă ca o umbră, se frămîntă degeaba, strînge la comori, şi nu ştie cine le va lua.

ועתה מה קויתי אדני תוחלתי לך היא׃

Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea

מכל פשעי הצילני חרפת נבל אל תשימני׃

Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ocara celui nebun!

נאלמתי לא אפתח פי כי אתה עשית׃

Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi.

הסר מעלי נגעך מתגרת ידך אני כליתי׃

Abate-Ţi loviturile dela mine! Îmi iese sufletul supt loviturile mînii Tale.

בתוכחות על עון יסרת איש ותמס כעש חמודו אך הבל כל אדם סלה׃

Tu pedepseşti pe om, şi -l loveşti pentru fărădelegea lui: îi prăpădeşti, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare.

שמעה תפלתי יהוה ושועתי האזינה אל דמעתי אל תחרש כי גר אנכי עמך תושב ככל אבותי׃

Ascultă-mi rugăciunea, Doamne, şi pleacă-Ţi urechea la strigătele mele! Nu tăcea în faţa lacrămilor mele! Căci sînt un străin înaintea Ta, un pribeag, ca toţi părinţii mei.

השע ממני ואבליגה בטרם אלך ואינני׃

Abate-Ţi privirea dela mine, şi lasă-mă să răsuflu, pînă nu mă duc şi să nu mai fiu!