Psalms 95

Veniţi să cîntăm cu veselie Domnului, şi să strigăm de bucurie către Stînca mîntuirii noastre.

Poďte, zpívejme Hospodinu, prokřikujme skále spasení našeho.

Să mergem înaintea Lui cu laude, să facem să răsune cîntece în cinstea Lui!

Předejděme oblíčej jeho s díkčiněním, žalmy prozpěvujme jemu.

Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Împărat mare mai pesus de toţi dumnezeii.

Nebo Hospodin jest Bůh veliký, a král veliký nade všecky bohy,

El ţine în mînă adîncimile pămîntului, şi vîrfurile munţilor sînt ale Lui.

V jehož rukou základové země, a vrchové hor jeho jsou.

A Lui este marea, El a făcut -o, şi mînile Lui au întocmi uscatul:

Jehož jest i moře, nebo on je učinil, i země, kterouž ruce jeho sformovaly.

veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!

Poďte, sklánějme se, a padněme před ním, klekejme před Hospodinem stvořitelem naším.

Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sîntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mîna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! -

Onť jest zajisté Bůh náš, a my jsme lid pastvy jeho, a stádo rukou jeho. Dnes uslyšíte-li hlas jeho,

,,Nu vă împetriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua dela Masa, în pustie,

Nezatvrzujte srdce svého, jako při popuzení, a v den pokušení na poušti,

unde părinţii voştri M'au ispitit, şi M'au încercat, măcarcă văzuseră lucrările Mele.

Kdežto pokoušeli mne otcové vaši, zkusiliť jsou mne, a viděli skutky mé.

Patruzeci de ani M'am scîrbit de neamul acesta, şi am zis: ,,Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.``

Za čtyřidceti let měl jsem nesnáz s národem tím, a řekl jsem: Lid tento bloudí srdcem, a nepoznali cest mých.

De aceea am jurat în mînia Mea: ,,Nu vom intra în odihna Mea!``

Jimž jsem přisáhl v hněvě svém, že nevejdou v odpočinutí mé.