II Kings 11

Atalia, mama lui Ahazia, văzînd că fiul ei a murit, s'a sculat şi a omorît pe toţi cei de neam împărătesc.

Lè Atali, manman Okozyas, vin konnen yo te touye pitit li a, li bay lòd pou yo touye tout rès fanmi wa a.

Dar Ioşeba fata împăratului Ioram, sora lui Ahazia, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, şi l -a ridicat din mijlocul fiilor împăratului, cînd i-au omorît: l -a pus împreună cu doica lui în odaia paturilor. Astfel a fost ascuns de privirile Ataliei, şi n'a fost omorît.

Men lè yo t'ap touye pitit wa yo, Jocheba, pitit fi wa Joram, sè menm papa ak Okozyas la, te pran Joas, yonn nan pitit gason Okozyas yo, li kache l' ansanm ak moun ki te sèvi l' nouris la nan yon chanm kote moun dòmi nan tanp lan. Yo pa kite Atali wè Joas. Se konsa Joas pa mouri.

A stat şase ani ascuns cu Ioşeba, în Casa Domnului. Şi în ţară domnea Atalia.

Joas rete kache nan tanp lan ansanm ak moun ki te sèvi l' nouris la pandan sizan. Atali menm t'ap gouvènen peyi a.

În anul al şaptelea, Iehoiada a trimes şi a luat pe sutaşii Cheretiţilor şi alergătorilor, şi i -a adus la el în Casa Domnului. A făcut legămînt cu ei, i -a pus să jure în Casa Domnului, şi le -a arătat pe fiul împăratului.

Sou setyèm lanne a, Jeojada, prèt la, fè chache tout kaptenn gadkò wa a ak tout chèf gad palè yo, li fè yo vin jwenn li nan tanp lan. La, li pran dizon ak yo, li fè yo fè sèman epi li moutre yo Joas, pitit wa a.

Apoi le -a poruncit astfel: ,,Iată ce aveţi să faceţi. O treime din voi, cari intră de slujbă în ziua Sabatului, să facă de strajă la casa împăratului,

Apre sa, li ba yo lòd sa a: --Men sa nou pral fè! N'ap separe moun k'ap vin pran pòs jou repo a an twa gwoup menm fòs, yon gwoup va fè pòs nan palè wa a,

o treime la poarta Sur, şi o treime la poarta dinapoia alergătorilor: să păziţi bine casa, aşa încît să nu lăsaţi pe nimeni să intre.

yon lòt gwoup va kanpe bò pòtay Sou a, dènye gwoup la va rete bò pòtay ki dèyè lòt gad yo. Y'a moute lagad nan palè wa a yonn apre lòt.

Celelalte două cete ale voastre, toţi cei ce ies din slujbă în ziua Sabatului, vor păzi Casa Domnului de lîngă împărat;

De gwoup gad k'ap leve pòs jou repo a va moute gad nan tanp Seyè a pou pwoteje wa a.

să înconjuraţi pe împărat de toate părţile, fiecare cu armele în mînă, şi să omorîţi pe oricine va intra în şirurile voastre; să fiţi lîngă împărat cînd va ieşi şi cînd va intra.``

N'a fè yon gwo wonn ak wa a nan mitan. N'a kenbe zam nou nan men nou. Si yon moun ta vle pase nan mitan nou se pou nou touye l'. Kote wa a va fè, n'a fè avè l'.

Sutaşii au îndeplinit toate poruncile pe cari le dăduse preotul Iehoiada. Şi-au luat fiecare oamenii, pe cei ce intrau în slujbă şi pe ceice ieşeau din slujbă în ziua Sabatului, şi s'au dus la preotul Iehoiada.

Kaptenn yo fè tou sa Jeojada, prèt la, te ba yo lòd fè a. Yo pran tout gad yo, ni sa ki t'ap pran pòs jou repo a, ni sa ki t'ap leve pòs jou sa a tou, y' al jwenn Jeojada, prèt la.

Preotul a dat sutaşilor suliţele şi scuturile cari veneau dela împăratul David, şi cari se aflau în Casa Domnului.

Jeojada pran frenn ak plak pwotèj wa David yo ki te nan Tanp Seyè a, li bay kaptenn gad yo kenbe.

Alergătorii, fiecare cu armele în mînă, au înconjurat pe împărat, apezîndu-se dela latura dreaptă pînă la latura stîngă a casei, lîngă altar şi lîngă casă.

Gad yo menm, yo chak ak zam yo nan men yo, li ranje yo tout devan Tanp lan depi sou bò dwat rive sou bò gòch, yo fè wonn lotèl la pou pwoteje wa a.

Preotul a adus înainte pe fiul împăratului, şi i -a pus cununa împărătească şi mărturia. L-au pus împărat, l-au uns, şi bătînd din palme, au zis: ,,Trăiască împăratul!``

Lè sa a, Jeojada fè pitit wa a soti. Li mete kouwòn lan sou tèt li, li renmèt li kontra Bondye a. Li vide lwil sou tèt li epi li deklare Joas wa. Tout moun bat bravo, yo pran rele: Viv wa a!

Atalia a auzit vuietul alergătorilor şi poporului, şi a venit la popor în Casa Domnului.

Lè Atali tande tout bri gad yo ak pèp la t'ap fè, li kouri al nan tanp lan kote moun yo te ye a.

S'a uitat. Şi iată că împăratul stătea pe scaunul împărătesc, după datină. Căpeteniile şi trîmbiţele erau lîngă împărat: tot poporul ţării se bucura, şi sunau din trîmbiţe. Atalia şi -a sfîşiat hainele, şi a strigat: ,,Vînzare!`` ,,Vînzare!``

Li wè wa a kanpe bò gwo poto a, jan sa te toujou fèt la. Tout chèf yo ak tout mizisyen yo te bò kote wa a, tout pèp la te kontan, yo t'ap kònen twonpèt. Lè Atali wè sa, kè l' kase. Li chire rad sou li, li rele: --Men yo moute yon konplo sou do m!

Atunci preotul Iehoiada a dat următoarea poruncă sutaşilor, cari erau în fruntea oştirii: ,,Scoateţi -o afară din şiruri, şi ucideţi cu sabia pe oricine va merge după ea.`` Căci preotul zisese: ,,Să nu fie omorîtă în Casa Domnului!``

Lamenm Jeojada, prèt la, bay kaptenn ki t'ap kòmande lame a lòd sa a: --Pase nan mitan de ran sòlda yo avè l', mennen l' deyò. Touye nenpòt moun nou wè k'ap swiv li. Prèt la pa t' vle pou yo touye l' nan Tanp Seyè a.

I-au făcut loc, şi s'a dus la casa împăratului pe drumul pe care intrau caii: acolo a fost omorîtă.

Yo pran Atali, yo mennen l' nan palè wa a bò Pòtay Chwal yo. Se la yo touye l'.

Iehoiada a făcut un legămînt între Domnul, împărat şi popor, prin care ei aveau să fie poporul Domnului; a încheiat şi un legămînt între împărat şi popor.

Apre sa, Jeojada, prèt la, pase yon kontra ant Seyè a ak wa a ansanm ak pèp la. Dapre kontra a, yo rekonèt se pèp Seyè a yo ye. Li pase yon kontra tou ant wa a ak pèp la.

Tot poporul ţării a intrat în templul lui Baal, şi l-au dărîmat, i-au sfărîmat cu desăvîrşire altarele şi icoanele, şi au ucis înaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal. Preotul Iehoiada a pus străjeri în Casa Domnului.

Lèfini, tout pèp la al nan tanp Baal la, yo demoli l'. Yo kraze tout lotèl yo ak tout estati yo byen kraze. Yo touye Matan, prèt Baal la, devan lotèl yo. Jeojada mete gad veye Tanp Seyè a.

A luat pe sutaşi, pe Cheretiţi şi alergători, şi pe tot poporul ţării, au pogorît pe împărat din Casa Domnului, şi au intrat în casa împăratului, pe drumul care duce la poarta alergătorilor. Şi Ioas a şezut pe scaunul de domnie al împăraţilor.

Apre sa, li menm, kaptenn yo, gad wa yo, gad palè yo ak tout pèp la, yo soti nan Tanp lan ansanm ak wa a, y' ale nan palè wa a. Yo pase antre nan pòt gad yo. Joas al chita sou fotèy wa a.

Tot poporul ţării se bucura, şi cetatea era liniştită. Pe Atalia o omorîseră cu sabia în casa împăratului.

Tout pèp la te kontan anpil. Yo te touye Atali ak kout nepe nan palè wa a. Apre sa, pa t' gen yon ti bri nan tout lavil la.

Ioas avea şapte ani cînd a ajuns împărat.

Joas te gen sètan lè l' moute wa.