Esther 1

I Ahasveros' tid -- den Ahasveros' som regerade från Indien ända till Etiopien, över ett hundra tjugusju hövdingdömen --

Era pe vremea lui Ahaşveroş, al acelui Ahaşveroş care domnea dela India pînă în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.

under den tiden, medan konung Ahasveros satt på konungatronen i Susans borg, tilldrog sig följande.

Împăratul Ahaşveroş şedea atunci pe scaunul lui împărătesc la Susa, în capitală.

I sitt tredje regeringsår gjorde han ett gästabud för alla sina furstar och tjänare, varvid Persiens och Mediens härförare och hans förnämsta män och furstarna i hövdingdömena voro samlade inför honom.

În al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor săi. Căpeteniile oştirii Perşilor şi Mezilor, mai marii şi capii ţinuturilor, s'au strîns înaintea lui.

Och han lät dem under många dagar se sin konungsliga härlighet och rikedom och sin storhets glans och prakt -- under ett hundra åttio dagar.

El le -a arătat bogăţia strălucită a împărăţiei lui şi slava minunată a mărimii lui, în multe zile, timp de o sută optzeci de zile.

Och när dessa dagar hade gått till ända, gjorde konungen ett sju dagars gästabud för allt det folk som fanns i Susans borg, både stora och små, i den inhägnade trädgård som hörde till konungapalatset.

După ce au trecut aceste zile, împăratul a dat întregului popor care se afla în capitala Susa, dela cel mai mare pînă la cel mai mic, un ospăţ, care a ţinut şapte zile, în curtea grădinii casei împărăteşti.

Där hängde tapeter av linne, bomull och mörkblått tyg, uppsatta med vita och purpurröda snören i ringar av silver och på pelare av vit marmor. Soffor av guld och silver stodo på ett golv som var inlagt med grön och vit marmor och med pärlglänsande och svart sten.

Covoare albe, verzi şi albastre, erau legate cu funii de in supţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte stîlpi de marmoră. Paturi de aur şi de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmoră, de sidef şi de pietre negre.

Och dryckerna sattes fram i gyllene kärl, det ena icke likt det andra, och konungsligt vin fanns i myckenhet, såsom det hövdes hos en konung.

Iar de băut turnau în vase de aur, de felurite soiuri. Era belşug de vin împărătesc, mulţămită dărniciei împăratului.

Och när man drack, gällde den lagen att intet tvång skulle råda; ty konungen hade befallt alla sina hovmästare att de skulle rätta sig efter vars och ens önskan.

Dar nimeni nu era silit să bea, căci împăratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după voia fiecăruia.

Samtidigt gjorde ock Vasti, drottningen, ett gästabud för kvinnorna i konung Ahasveros' kungliga palats.

Împărăteasa Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor, în casa împărătească a împăratului Ahaşveroş.

När då på sjunde dagen konungens hjärta var glatt av vinet, befallde han Mehuman, Bisseta, Harebona, Bigeta, Abageta, Setar och Karkas, de sju hovmän som gjorde tjänst hos konung Ahasveros,

A şaptea zi, pe cînd inima împăratului era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte fameni cari slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

att de skulle föra drottning Vasti, prydd med kunglig krona, inför konungen, för att han skulle låta folken och furstarna se hennes skönhet, ty hon var fager att skåda.

să aducă în faţa lui pe împărăteasa Vasti, cu cununa împărătească, pentruca să arate frumuseţa ei popoarelor şi mai marilor săi, căci era frumoasă la chip.

Men drottning Vasti ville icke komma, fastän konungen befallde henne det genom hovmännen. Då blev konungen mycket förtörnad. och hans vrede upptändes.

Dar împărăteasa Vasti n'a vrut să vină, cînd a primit prin fameni porunca împăratului. Şi împăratul s'a supărat foarte tare, s'a aprins de mînie.

Och konungen frågade de vise som voro kunniga i tidstecknens tydning (ty konungens ärenden plägade så läggas fram för alla i lag och rätt kunniga;

Atunci împăratul a vorbit cu înţelepţii cari cunoşteau obiceiurile vremii. Căci aşa se puneau la cale treburile împăratului: înaintea tuturor celor ce cunoşteau legile şi dreptul.

och han hade vid sin sida Karsena, Setar, Admata, Tarsis, Meres, Marsena och Memukan, de sju furstar i Persien och Medien, som voro konungens närmaste män och innehade främsta platsen i riket); han frågade:

Avea lîngă el pe Carşena, pe Şetar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, şapte domnitori ai Persiei şi Mediei, cari vedeau faţa împăratului şi cari aveau locul întîi în împărăţie.

»Vad skall man efter lag göra med drottning Vasti, då hon nu icke har gjort vad konung Ahasveros befallde genom hovmännen?»

,,Ce trebuie``, a zis el, ,,să se facă împărătesei Vasti, după lege, pentrucă n'a împlinit ce i -a poruncit împăratul Ahaşveroş prin fameni?``

Memukan svarade inför konungen och furstarna: »Icke mot konungen allena har drottning Vasti gjort illa, utan mot alla furstar och alla folk i alla konung Ahasveros' hövdingdömen.

Memucan a răspuns înaintea împăratului şi domnitorilor: ,,Nu numai faţă de împărat s'a purtat rău împărăteasa Vasti; ci şi faţă de toţi domnitorii şi toate popoarele cari sînt în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş.

Ty vad drottningen har gjort skall komma ut bland alla kvinnor, och skall leda till att de förakta sina män, då de ju kunna säga: 'Konung Ahasveros befallde att man skulle föra drottning Vasti inför honom, men hon kom icke.'

Căci fapta împărătesei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească bărbaţii. Ele vor zice: ,Împăratul Ahaşveroş a poruncit să i se aducă înainte împărăteasa Vasti, şi ea nu s'a dus.`

Ja, redan i dag skola furstinnorna i Persien och Medien, när de få höra vad drottningen har gjort, åberopa detta inför alla konungens furstar, och därav skall komma förakt och förtret mer än nog.

Şi în ziua aceasta crăiesele Persiei şi Mediei, cari vor afla de fapta împărătesei, vor vorbi tot aşa tuturor căpeteniilor împăratului: de aici va veni mult dispreţ şi mînie.

Om det så täckes konungen, må han därför låta en kunglig befallning utgå -- och må denna upptecknas i Persiens och Mediens lagar, så att den bliver orygglig -- att Vasti icke mer skall få komma inför konung Ahasveros' ansikte; och hennes konungsliga värdighet give konungen åt en annan, som är bättre än hon.

Dacă împăratul găseşte cu cale, să se dea poruncă din partea lui şi să se scrie în legile Perşilor şi Mezilor, cu arătare că nu trebuie să se calce, o poruncă împărătească, după care Vasti să nu se mai arate înaintea împăratului Ahaşveroş. Iar împăratul să dea vrednicia de împărăteasă alteia, mai bună decît ea.

När så den förordning som konungen utfärdar bliver kunnig i hela hans rike, så stort det är, då skola alla kvinnor giva sina män tillbörlig ära, både stora och små.»

Porunca împăratului se va vesti astfel în toată împărăţia lui, -căci este mare-şi toate femeile vor da cinste bărbaţilor lor, dela mare pînă la mic.``

Detta tal behagade konungen och furstarna, och konungen gjorde såsom Memukan hade sagt.

Părerea aceasta a fost primită de împărat şi de domnitori, şi împăratul a lucrat după cuvîntul lui Memucan.

Skrivelser blevo sända till alla konungens hövdingdömen, till vart hövdingdöme med dess skrift och till vart folk på dess tungomål, att envar man skulle vara herre i sitt hus och tala sitt folks tungomål.

A trimes scrisori tuturor ţinuturilor din împărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpîn în casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.