Esther 2

Poslije tih događaja, kako mu se utiša gnjev, kralj Ahasver sjeti se Vaštije, onoga što je ona učinila i što je bilo odlučeno protiv nje.

După aceste lucruri, cînd s'a potolit mînia împăratului Ahaşveroş, s'a gîndit la Vasti, la ce făcuse ea, şi la hotărîrea luată cu privire la ea.

Rekoše tada momci što služahu kralja: "Neka se potraže za kralja mlade djevojke, djevice lijepa izgleda.

Atunci cei ce slujeau împăratului au zis: ,,Să se caute pentru împărat nişte fete, fecioare şi frumoase.

Kralj neka odredi u svim pokrajinama svojega kraljevstva povjerenike da mu sakupe sve djevice pristala izgleda u tvrđavi grada Suze, u haremu, pod upravom Hegeja, kraljeva eunuha, čuvara žena. On će se pobrinuti za njihovu njegu.

Împăratul să pună în toate ţinuturile din împărăţia lui dregători însărcinaţi să strîngă pe toate fetele, fecioare şi frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, supt privegherea lui Hegai, famenul împăratului şi păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit.

Ona djevojka koja se najviše svidi očima kraljevim neka kraljuje umjesto Vaštije." Bijaše to po volji kralju, i on tako uradi.

Şi fata care -i va plăcea împăratului, să fie împărăteasă în locul Vastii.`` Părerea aceasta a fost primită de împărat, şi aşa a făcut.

U tvrđavi grada Suze bio je neki Židov koji se zvao Mordokaj, sin Jaira, sina Šimeja, sina Kišova, iz plemena Benjaminova.

În capitala Susa era un Iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chis, bărbat din Beniamin,

On je bio protjeran iz Jeruzalema među prognanicima koje je babilonski kralj Nabukodonozor odveo zajedno s judejskim kraljem Jekonijom.

care fusese luat din Ierusalim printre robii strămutaţi împreună cu Ieconia, împăratul lui Iuda, de Nebucadneţar, împăratul Babilonului.

On je odgajao Hadasu, to jest Esteru, kćerku strica svoga, jer ona ne imađaše ni oca ni majke. Djevojka je bila pristala i lijepa izgleda. Poslije smrti njezina oca i njezine majke Mordokaj je uze k sebi kao kćerku.

El creştea pe Hadasa, adică Estera, fata unchiului său; căci ea n'avea nici tată nici mamă. Fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere. După moartea tatălui şi a mamei sale, Mardoheu o luase de suflet.

Kako se začu za kraljevu riječ i njegovu naredbu, mnogo se djevojaka sabra u tvrđavi grada Suze pod Hegejevim nadzorom. Tako dovedoše i Esteru u kraljevu palaču, pod nadzor Hegeja, čuvara žena.

Cînd s'a auzit porunca împăratului şi hotărîrea lui, au fost strînse un mare număr de fete în capitala Susa, supt privegherea lui Hegai. Odată cu ele a fost luată şi Estera şi adusă în casa împăratului, subt privegherea lui Hegai, păzitorul femeilor.

Djevojka se svidje njegovim očima, steče ona njegovu naklonost i on se pobrinu za njezino uljepšavanje i uzdržavanje. Uz to joj dade sedam najvrednijih ropkinja kraljevskog dvora i premjesti je, skupa s djevojkama, u najudobnije prostorije harema.

Fata i -a plăcut, şi a căpătat trecere înaintea lui. El s'a grăbit să -i dea cele de trebuinţă pentru găteală şi hrană, i -a dat şapte slujnice alese din casa împăratului, şi a pus -o împreună cu slujnicile ei în cea mai bună încăpere din casa femeilor.

Estera ne spomenu ni naroda ni obitelji kojoj je pripadala, jer joj Mordokaj bijaše zabranio da to učini.

Estera nu şi -a făcut cunoscut nici poporul, nici naşterea, căci Mardoheu o oprise să vorbească despre aceste lucruri.

Svakoga je dana Mordokaj šetao pred dvorištem harema da bi doznao kako se Estera osjeća i kako se prema njoj odnose.

Şi în fiecare zi Mardoheu se ducea şi venea înaintea curţii casei femeilor, ca să afle cum îi merge Esterei şi ce se face cu ea.

Svaka je djevojka morala ući kralju kad je na nju, prema uredbi za žene, došao red, to jest nakon dvanaest mjeseci. Jer tada se završavalo razdoblje njihova uljepšavanja: šest mjeseci uljem iz mirne, a šest mjeseci balzamom i ostalim pomastima za žensku njegu.

Fiecare fată se ducea la rîndul ei la împăratul Ahaşveroş, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor. În timpul acesta, aveau grijă să se gătească, ungîndu-se şase luni cu untdelemn de mirt, şi şase luni cu miresme de mirozne femeieşti.

Pa kad bi djevojka ulazila kralju, bilo joj je dopušteno da sa sobom iz harema u kraljevsku palaču ponese sve što bi zatražila.

Aşa se ducea fiecare fată la împărat. Şi, cînd trecea din casa femeilor în casa împăratului, o lăsau să ia cu ea tot ce voia.

Ona bi ulazila uvečer, a ujutro bi se vraćala u drugi harem, pod nadzorom Šaašgaza, kraljeva eunuha, čuvara priležnica. Više se ne bi vraćala kralju, osim ako bi je posebno zaželio i dozvao je k sebi poimence.

Se ducea seara; şi a doua zi dimineaţa trecea în a doua casă a femeilor, supt privegherea lui Şaaşgaz, famenul împăratului şi păzitorul ţiitoarelor împăratului. Nu se mai întorcea la împărat, decît cînd ar fi dorit împăratul şi ar fi chemat -o pe nume.

Kada dođe red na Esteru, kćerku Abihajla, koji je bio stric Mordokaja koji ju je bio pokćerio, da uđe kralju, ona ne zatraži ništa osim onoga što joj bijaše rekao Hegej, kraljev eunuh, čuvar žena. Ipak je pobuđivala udivljenje svih koji su je gledali.

Cînd i -a venit rîndul să se ducă la împărat, Estera, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o înfiase, n'a cerut decît ce a fost rînduit de Hegai, famenul împăratului şi păzitorul femeilor. Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau.

Esteru, dakle, uvedoše kralju Ahasveru, u njegovu kraljevsku palaču, u desetom mjesecu, mjesecu Tebetu, sedme godine njegova vladanja.

Estera a fost dusă la împăratul Ahaşveroş, în casa împărătească, în luna zecea, adică luna Tebet, în al şaptelea an al domniei lui.

Kralj zavolje Esteru više od svih drugih žena; više nego sve ostale djevice ona mu omilje i predobi ona njegovu naklonost. I položi on na njezinu glavu kraljevsku krunu, pa mjesto Vaštije ona posta kraljicom.

Împăratul a iubit pe Estera mai mult decît pe toate celelalte femei, şi ea a căpătat trecere şi iubire înaintea lui mai mult decît toate celelalte fete. I -a pus cununa împărătească pe cap, şi a făcut -o împărăteasă în locul Vastii.

Nakon toga priredi kralj u čast Estere veliku gozbu za svoje knezove i službenike; svim pokrajinama odredi odmor i razda darove kraljevski darežljivo.

Împăratul a dat un mare ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor lui, un ospăţ în cinstea Esterei. Cu prilejul acesta a uşurat sarcinile ţinuturilor, şi a împărţit daruri cu o dărnicie împărătească.

Kad su drugi put djevojke bile sakupljene, Mordokaj sjeđaše na vratima kraljevim.

A doua oară, cînd s'au strîns fetele, Mardoheu şedea la poarta împăratuluui.

Estera ne oda ni naroda ni obitelji iz koje je potjecala, kao što joj Mordokaj bijaše naredio. Estera se i dalje držala svih Mordokajevih uputa kao kad se nalazila pod njegovim skrbništvom.

Estera nu-şi spusese nici naşterea nici poporul, căci o oprise Mardoheu. Şi ea urma acum poruncile lui Mardoheu cu tot atîta scumpătate ca atunci cînd o creştea el.

U ono vrijeme kad je Mordokaj sjedio na vratima kraljevim, Bigtan i Tereš, dva kraljeva dvoranina, čuvari praga, planuše gnjevom i počeše snovati da podignu ruku na kralja Ahasvera.

În acelaş timp, pe cînd Mardoheu stătea la poarta împăratului, Bigtan şi Tereş, doi fameni ai împăratului, păzitorii pragului, s'au lăsat biruiţi de o supărare şi au vrut să întindă mîna împotriva împăratului Ahaşveroş.

Za tu njihovu namjeru sazna Mordokaj. On je dojavi kraljici Esteri, a Estera je u Mordokajevo ime saopći kralju.

Mardoheu a avut cunoştinţă de lucrul acesta, şi a dat de ştire împărătesei Estera, care l -a spus împăratului din partea lui Mardoheu.

Sve se izvidje i otkri se zavjera, pa obojica budu obješena o stup. To se pred kraljem zapisa u knjizi Ljetopisa.

Faptul fiind cercetat şi găsit întocmai, cei doi fameni au fost spînzuraţi de un lemn. Şi lucrul acesta a fost scris în cartea Cronicilor în faţa împăratului.