Proverbs 30

Massalı Yake oğlu Agur’un sözleri: Bu adam şöyle diyor: “Yoruldum, ey Tanrım, yoruldum ve tükendim.

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Gerçekten ben insanların en cahiliyim, Bende insan aklı yok.

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Bilgeliği öğrenmedim, Kutsal Olan’a ilişkin bilgiden de yoksunum.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Kim göklere çıkıp indi? Kim yeli avuçlarında topladı? Suları giysisiyle sarıp sarmalayan kim? Kim belirledi dünyanın sınırlarını? Adı nedir, oğlunun adı nedir, biliyorsan söyle!

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Tanrı’nın her sözü güvenilirdir, O kendisine sığınan herkese kalkandır.

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

O’nun sözüne bir şey katma, Yoksa seni azarlar, yalancı çıkarsın.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Ey Tanrı, iki şey diledim senden: Ben ölmeden bunları esirgeme benden.

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Sahtekârlığı, yalanı benden uzak tut, Bana ne yoksulluk ne de zenginlik ver; Payıma düşen ekmeği ver, yeter.

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Yoksa bolluktan, ‘Kimmiş RAB?’ diye seni yadsır, Ya da yoksulluktan çalar Ve Tanrım’ın adını lekelemiş olurum.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

“Köleyi efendisine çekiştirme, Yoksa sana lanet eder, sen de suçlu çıkarsın.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Öyleleri var ki, babalarına lanet eder, Annelerine değer vermezler.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Öyleleri var ki, kendilerini tertemiz sanırlar, Oysa kötülüklerinden arınmış değiller.

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Öyleleri var ki, kendilerinden üstün kimse yok sanır, Herkese tepeden bakarlar.

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Öyleleri var ki, dişleri kılıç, çeneleri bıçaktır, Mazlumlarla yoksulları yutup yeryüzünden yok ederler.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Sülüğün iki kızı vardır, adları ‘Ver, ver’ dir. Hiç doymayan üç şey, ‘Yeter’ demeyen dört şey vardır:

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Ölüler diyarı, kısır rahim, Suya doymayan toprak ve ‘Yeter’ demeyen ateş.

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Babasıyla alay edenin, annesinin sözünü hor görenin Gözünü vadideki kargalar oyacak; O akbabalara yem olacak.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Aklımın ermediği üç şey, Anlamadığım dört şey var:

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Kartalın gökyüzünde, Yılanın kayada, Geminin denizde izlediği yol Ve erkeğin genç kızla tuttuğu yol.

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

Zina eden kadının yolu da şöyledir: Yer, ağzını siler, Sonra da, ‘Suç işlemedim’ der.

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Yeryüzü üç şeyin altında sarsılır; Katlanamadığı dört şey vardır:

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Kölenin kral olması, Budalanın doyması,

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

Nefret edilen kadının evlenmesi Ve hizmetçinin hanımının yerine geçmesi.

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

“Dünyada dört küçük yaratık var ki, Çok bilgece davranırlar:

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Karıncalar güçlü olmayan bir topluluktur, Ama yiyeceklerini yazdan biriktirirler.

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

Kaya tavşanları da güçsüz bir topluluktur, Ama yuvalarını kaya kovuklarında yaparlar.

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

Çekirgelerin kralı yoktur, Ama bölük bölük ilerlerler.

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

Kertenkele elle bile yakalanır, Ama kral saraylarında bulunur.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

“Yürüyüşü gösterişli üç yaratık, Davranışı gösterişli dört yaratık var:

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Hayvanların en güçlüsü olan Ve hiçbir şeyin önünde pes etmeyen aslan,

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

Tazı, teke Ve ordusunun başındaki kral.

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

“Eğer budala gibi kendini yücelttinse Ya da kötülük tasarladınsa, Dur ve düşün!

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Çünkü nasıl sütü dövünce tereyağı, Burnu sıkınca kan çıkarsa, Öfkeyi kurcalayınca da kavga çıkar.”

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.