Proverbs 19

Dürüst yaşayan bir yoksul olmak, Yalancı bir akılsız olmaktan yeğdir.

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Bilgisiz heves işe yaramaz, Acelecilik insanı yanılgıya düşürür.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

İnsanın ahmaklığı yaşamını yıkar, Yine de içinden RAB’be öfkelenir.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

Zenginlik dost üstüne dost kazandırır. Oysa yoksulun dostu onu yüzüstü bırakır.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

Yalancı tanık cezasız kalmaz, Yalan soluyan kurtulamaz.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Birçokları önemli kişinin gözüne girmek Ve eli açık olanın dostu olmak ister.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Yoksulun akrabaları bile onu sevmezse, Dostlarının ondan uzak duracağı daha da kesindir. Ne kadar yalvarsa ona yaklaşmazlar.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Sağduyulu olan canını sever, Aklı izleyen bolluğa kavuşur.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Yalancı tanık cezasız kalmaz, Yalan soluyan yok olur.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Akılsızın gösterişli bir yaşam sürmesi uygun değilse, Kölelerin önderlere egemen olması Hiç uygun değildir.

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Sağduyulu kişi sabırlıdır, Kusurları hoş görmesi ona onur kazandırır.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

Kralın öfkesi genç aslanın kükreyişine benzer, Lütfuysa otların üzerine düşen çiy gibidir.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

Akılsız çocuk babasının başına beladır, Dırdır eden kadın sürekli damlayan su gibidir.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Ev ve servet babadan mirastır, Ama sağduyulu kadın RAB’bin armağanıdır.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

Tembellik insanı uyuşukluğa iter, Haylaz kişi de aç kalır.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

Tanrı buyruğuna uyan canını korur, Gitmesi gereken yolları umursamayan ölür.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Yoksula acıyan kişi RAB’be ödünç vermiş olur, Yaptığı iyilik için RAB onu ödüllendirir.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Henüz umut varken çocuğunu eğit, Onun yıkımına neden olma.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Huysuz insan cezasını çekmelidir. Onu bir kere kurtarsan da, hep aynı şeyi yapman gerekir.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Öğüde kulak ver, terbiyeyi kabul et ki, Ömrünün kalan kısmı boyunca bilge olasın.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

İnsan yüreğinde çok şey tasarlar, Ama gerçekleşen, RAB’bin amacıdır.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

İnsandan istenen vefadır, Yoksul olmak yalancı olmaktan yeğdir.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

RAB korkusu Doygun ve dertsiz bir yaşama kavuşturur.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

Tembel sahana daldırdığı elini Ağzına geri götürmek bile istemez.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Alaycıyı döversen bön kişi ibret alır, Akıllı kişiyi azarlarsan bilgisine bilgi katar.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Babasına saldıran, annesini kovan çocuk, Ailesinin utancı ve yüzkarasıdır.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Oğlum, uyarılara kulağını tıkarsan, Bilgi kaynağı sözlerden saparsın.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Niyeti bozuk tanık adaletle eğlenir, Kötülerin ağzı fesatla beslenir.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

Alaycılar için ceza, Akılsızların sırtı için kötek hazırdır.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.