Isaiah 23

[] Sur Kenti’yle ilgili bildiri: Ey ticaret gemileri, feryat edin! Çünkü Sur Kenti evleriyle, Limanlarıyla birlikte yok oldu. Kittim’den size haber geldi.
Proorocie împotriva Tirului. ,,Bociţi-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din ţara Chitim le -a venit vestea aceasta.``
Ey kıyı halkı ve denizcilerin zenginleştirdiği Sayda tüccarları, susun!
,,Amuţiţi de groază, locuitori ai ţărmului, pe care o umpleau odată negustorii din Sidon, cari străbăteau marea!
Şihor’un tahılı, Nil’in ürünü Denizleri aşar, Sur’a gelir sağlardı. Ulusların kârı ona akardı.
Veniturile lui erau grîul Nilului şi secerişul rîului, aduse pe ape mari, aşa că el era tîrgul neamurilor.``
Utan, ey Sayda, ey deniz kıyısındaki kale! Çünkü deniz sana sesleniyor: “Ne doğum ağrısı çektim, ne de doğurdum. Ne delikanlılar büyüttüm, ne de kızlar.”
,,Ruşinează-te Sidoane! căci aşa vorbeşte marea, cetăţuia mării: ,Eu n'am avut durerile facerii, nici n'am născut, n'am hrănit tineri, nici n'am crescut fete.``
Sur’un haberi Mısır’a ulaşınca, Yüreği burkulacak insanların.
Cînd vor afla Egiptenii vestea aceasta, vor tremura auzind de căderea Tirului,
Tarşiş’e geçin, ey kıyıda oturanlar, Feryat edin.
şi vor zice: ,,Treceţi la Tarsis, bociţi-vă, locuitori ai ţărmului!
Uzak ülkeleri yurt edinmiş, Eğlenceye düşkün halkınız, Eski, tarihsel kentiniz bu mu?
Aceasta este cetatea voastră cea veselă, care avea o obîrşie veche, şi ale cărei picioare o duceau să locuiască departe.
Taçlar giydiren Sur’a karşı bu işi kim tasarladı? O kent ki, tüccarları prenslerdi, İş adamları dünyanın saygın kişileriydi.
Cine a luat această hotărîre împotriva Tirului, împărţitorul cununilor, el, ai cărui negustori erau nişte voivozi, şi ai cărui tîrgoveţi erau cei mai bogaţi de pe pămînt?
Görkeminin sonucu olan gururunu kırmak, Dünyaca ünlü bütün saygın kişilerini alçaltmak için Her Şeye Egemen RAB tasarladı bunu.
Domnul oştirilor a luat această hotărîre, ca să ruşineze mîndria a tot ce străluceşte, şi să smerească pe toţi cei mari ai pămîntului:
Kendi topraklarını Nil gibi basıp geç, Ey Tarşiş kızı, artık engel yok.
,Străbate-ţi ţara, ca Nilul, niciun brîu nu te mai strînge, fiica Tarsisului! Nu mai este niciun jug!
RAB denizin üzerine elini uzatıp ülkeleri titretti, Kenan kalelerinin yıkılmasını buyurdu.
Domnul Şi -a întins mîna asupra mării; a făcut să tremure împărăţii; a poruncit nimicirea cetăţuilor Canaanului,
“Eğlencen sona erdi, ey Sayda, erden kız!” dedi, “Kirletildin. Kalk, Kittim’e geç, Orada bile rahat yüzü görmeyeceksin.”
şi a zis: ,De acum nu te vei mai bucura, fecioară necinstită, fiica Sidonului! Scoală-te şi treci în ţara Chitim; dar nici acolo nu vei avea odihnă.
Kildan ülkesine bak! O halk yok artık. Asurlular onların ülkesini yabanıl hayvanlara verdi, Kuşatma kuleleri diktiler, saraylarını soydular, Ülkeyi viraneye çevirdiler.
Iacă pe Haldei, cari nu erau un popor, locuitorii aceştia ai pustiei, cărora Asirianul le -a întemeiat o ţară; ei înalţă turnuri, surpă casele împărăteşti ale Tirului, le prefac în dărîmături.``
[] Feryat edin, ey ticaret gemileri! Çünkü sığınağınız harap oldu.
,,Bociţi-vă, corăbii din Tarsis! Căci cetăţuia voastră este nimicită.``
Bundan sonra Sur Kenti yetmiş yıl, bir kralın ömrü süresince unutulacak. Yetmiş yıl bitince, fahişe için bestelenen türküdeki gibi Sur’a şöyle denecek:
În vremea aceea, Tirul va fi dat uitării şaptezeci de ani, cît ţine viaţa unui împărat, dar după şaptezeci de ani, se va întîmpla Tirului ca şi curvei despre care vorbeşte cîntecul:
“Bir lir al, dolaş kenti, Ey sen, unutulmuş fahişe! Güzel çal seni anımsamaları için, Türkü üstüne türkü söyle.”
,,Ia arfa şi străbate cetatea, curvă dată uitării; cîntă bine, cîntă-ţi cîntecele de mai multe ori, ca iarăş să-şi aducă lumea aminte de tine.``
[] Yetmiş yıl geçince RAB Sur’la ilgilenecek, ama Sur para için yine fahişeliğe dönecek. Dünyanın bütün krallıklarıyla fahişelik edecek.
Tot aşa, după şaptezeci de ani, Domnul va cerceta Tirul, şi se va întoarce iarăş la cîştigul lui; va avea legături cu toate împărăţiile lumii de pe faţa pămîntului;
Kentin ticaretten ve fuhuştan kazandıkları RAB’be adanacak. Bunlar biriktirilmeyecek, hazineye konmayacak. Ticaretten kazandıklarını doyuncaya dek yesinler, güzel güzel giyinsinler diye RAB’bin önünde yaşayanlara verilecek.
dar cîştigul şi plata lui vor fi închinate Domnului, nu vor fi nici strînse nici păstrate; ci cîştigul lui va aduce celor ce locuiesc înaintea Domnului, o hrană îmbelşugată şi haine strălucite.