Proverbs 31

PALABRAS del rey Lemuel; la profecía con que le enseñó su madre.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

¿Qué, hijo mío? ¿y qué, hijo de mi vientre? ¿Y qué, hijo de mis deseos?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

No des á las mujeres tu fuerza, Ni tus caminos á lo que es para destruir los reyes.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

No es de los reyes, oh Lemuel, no es de los reyes beber vino, Ni de los príncipes la cerveza.

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

No sea que bebiendo olviden la ley, Y perviertan el derecho de todos los hijos afligidos.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Dad la cerveza al desfallecido, Y el vino á los de amargo ánimo:

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Beban, y olvídense de su necesidad, Y de su miseria no más se acuerden.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Abre tu boca por el mudo, En el juicio de todos los hijos de muerte.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Abre tu boca, juzga justicia, Y el derecho del pobre y del menesteroso.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Mujer fuerte, ¿quién la hallará? Porque su estima sobrepuja largamente á la de piedras preciosas.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

El corazón de su marido está en ella confiado, Y no tendrá necesidad de despojo.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Darále ella bien y no mal, Todos los días de su vida.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Buscó lana y lino, Y con voluntad labró de sus manos.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Fué como navío de mercader: Trae su pan de lejos.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Levantóse aun de noche, Y dió comida á su familia, Y ración á sus criadas.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Consideró la heredad, y compróla; Y plantó viña del fruto de sus manos.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Ciñó sus lomos de fortaleza, Y esforzó sus brazos.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Gustó que era buena su granjería: Su candela no se apagó de noche.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Aplicó sus manos al huso, Y sus manos tomaron la rueca.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Alargó su mano al pobre, Y extendió sus manos al menesteroso.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

No tendrá temor de la nieve por su familia, Porque toda su familia está vestida de ropas dobles.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Ella se hizo tapices; De lino fino y púrpura es su vestido.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Conocido es su marido en las puertas, Cuando se sienta con los ancianos de la tierra.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Hizo telas, y vendió; Y dió cintas al mercader.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Fortaleza y honor son su vestidura; Y en el día postrero reirá.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Abrió su boca con sabiduría: Y la ley de clemencia está en su lengua.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Considera los caminos de su casa, Y no come el pan de balde.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Levantáronse sus hijos, y llamáronla bienaventurada; Y su marido también la alabó.

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Muchas mujeres hicieron el bien; Mas tú las sobrepujaste á todas.

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

Engañosa es la gracia, y vana la hermosura: La mujer que teme á JEHOVÁ, ésa será alabada.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Dadle el fruto de sus manos, Y alábenla en las puertas sus hechos.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii