Proverbs 30

PALABRAS de Agur, hijo de Jachê: La profecía que dijo el varón á Ithiel, á Ithiel y á Ucal.
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
Ciertamente más rudo soy yo que ninguno, Ni tengo entendimiento de hombre.
Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.
Yo ni aprendí sabiduría, Ni conozco la ciencia del Santo.
N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
¿Quién subió al cielo, y descendió? ¿Quién encerró los vientos en sus puños? ¿Quién ató las aguas en un paño? ¿Quién afirmó todos los términos de la tierra? ¿Cuál es su nombre, y el nombre de su hijo, si sabes?
Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -
Toda palabra de Dios es limpia: Es escudo á los que en él esperan.
Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.
No añadas á sus palabras, porque no te reprenda, Y seas hallado mentiroso.
N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -
Dos cosas te he demandado; No me las niegues antes que muera.
Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
Vanidad y palabra mentirosa aparta de mí. No me des pobreza ni riquezas; Manténme del pan que he menester;
Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.
No sea que me harte, y te niegue, y diga, ¿Quién es JEHOVÁ? Ó no sea que siendo pobre, hurte, Y blasfeme el nombre de mi Dios.
Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -
No acuses al siervo ante su señor, Porque no te maldiga, y peques.
Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -
Hay generación que maldice á su padre, Y á su madre no bendice.
Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.
Hay generación limpia en su opinión, Si bien no se ha limpiado su inmundicia.
Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.
Hay generación cuyos ojos son altivos, Y cuyos párpados son alzados.
Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.
Hay generación cuyos dientes son espadas, y sus muelas cuchillos, Para devorar á los pobres de la tierra, y de entre los hombres á los menesterosos.
Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -
La sanguijuela tiene dos hijas que se llaman, Trae, trae. Tres cosas hay que nunca se hartan; Aun la cuarta nunca dice, Basta:
Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,
El sepulcro, y la matriz estéril, La tierra no harta de aguas, Y el fuego que jamás dice, Basta.
şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -
El ojo que escarnece á su padre, Y menosprecia la enseñanza de la madre, Los cuervos lo saquen de la arroyada, Y tráguenlo los hijos del águila.
Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -
Tres cosas me son ocultas; Aun tampoco sé la cuarta:
Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:
El rastro del águila en el aire; El rastro de la culebra sobre la peña; El rastro de la nave en medio de la mar; Y el rastro del hombre en la moza.
urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.
Tal es el rastro de la mujer adúltera: Come, y limpia su boca, Y dice: No he hecho maldad.
Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -
Por tres cosas se alborota la tierra, Y la cuarta no puede sufrir:
Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:
Por el siervo cuando reinare; Y por el necio cuando se hartare de pan;
un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,
Por la aborrecida cuando se casare; Y por la sierva cuando heredare á su señora.
o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -
Cuatro cosas son de las más pequeñas de la tierra, Y las mismas son más sabias que los sabios:
Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:
Las hormigas, pueblo no fuerte, Y en el verano preparan su comida;
furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
Los conejos, pueblo nada esforzado, Y ponen su casa en la piedra;
şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;
Las langostas, no tienen rey, Y salen todas acuadrilladas;
lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;
La araña, ase con las manos, Y está en palacios de rey.
păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.
Tres cosas hay de hermoso andar, Y la cuarta pasea muy bien:
Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:
El león, fuerte entre todos los animales, Que no torna atrás por nadie;
leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
El lebrel ceñido de lomos; asimismo el macho cabrío; Y un rey contra el cual ninguno se levanta.
calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -
Si caíste, fué porque te enalteciste; Y si mal pensaste, Pon el dedo sobre la boca.
Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:
Ciertamente el que exprime la leche, sacará manteca; Y el que recio se suena las narices, sacará sangre: Y el que provoca la ira, causará contienda.
căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.