Proverbs 29

EL hombre que reprendido endurece la cerviz, De repente será quebrantado; ni habrá para él medicina.
Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -
Cuando los justos dominan, el pueblo se alegra: Mas cuando domina el impío, el pueblo gime.
Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -
El hombre que ama la sabiduría, alegra á su padre: Mas el que mantiene rameras, perderá la hacienda.
Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -
El rey con el juicio afirma la tierra: Mas el hombre de presentes la destruirá.
Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -
El hombre que lisonjea á su prójimo, Red tiende delante de sus pasos.
Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -
En la prevaricación del hombre malo hay lazo: Mas el justo cantará y se alegrará.
În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -
Conoce el justo la causa de los pobres: Mas el impío no entiende sabiduría.
Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -
Los hombres escarnecedores enlazan la ciudad: Mas los sabios apartan la ira.
Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -
Si el hombre sabio contendiere con el necio, Que se enoje ó que se ría, no tendrá reposo.
Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -
Los hombres sanguinarios aborrecen al perfecto: Mas los rectos buscan su contentamiento.
Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -
El necio da suelta á todo su espíritu; Mas el sabio al fin le sosiega.
Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -
Del señor que escucha la palabra mentirosa, Todos sus ministros son impíos.
Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -
El pobre y el usurero se encontraron: JEHOVÁ alumbra los ojos de ambos.
Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,
El rey que juzga con verdad á los pobres, Su trono será firme para siempre.
Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -
La vara y la corrección dan sabiduría: Mas el muchacho consentido avergonzará á su madre.
Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -
Cuando los impíos son muchos, mucha es la prevaricación; Mas los justos verán la ruina de ellos.
Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -
Corrige á tu hijo, y te dará descanso, Y dará deleite á tu alma.
Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -
Sin profecía el pueblo será disipado: Mas el que guarda la ley, bienaventurado él.
Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -
El siervo no se corregirá con palabras: Porque entiende, mas no corresponde.
Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -
¿Has visto hombre ligero en sus palabras? Más esperanza hay del necio que de él.
Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -
El que regala á su siervo desde su niñez, Á la postre será su hijo:
Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -
El hombre iracundo levanta contiendas; Y el furioso muchas veces peca.
Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -
La soberbia del hombre le abate; Pero al humilde de espíritu sustenta la honra.
Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -
El aparcero del ladrón aborrece su vida; Oirá maldiciones, y no lo denunciará.
Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -
El temor del hombre pondrá lazo: Mas el que confía en JEHOVÁ será levantado.
Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -
Muchos buscan el favor del príncipe: Mas de JEHOVÁ viene el juicio de cada uno.
Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.
Abominación es á los justos el hombre inicuo; Y abominación es al impío el de rectos caminos.
Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.