Proverbs 21

COMO los repartimientos de las aguas, así está el corazón del rey en la mano de JEHOVÁ: Á todo lo que quiere lo inclina.

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Todo camino del hombre es recto en su opinión: Mas JEHOVÁ pesa los corazones.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Hacer justicia y juicio es á JEHOVÁ Más agradable que sacrificio.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

Altivez de ojos, y orgullo de corazón, Y el brillo de los impíos, son pecado.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Los pensamientos del solícito ciertamente van á abundancia; Mas todo presuroso, indefectiblemente á pobreza.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

Allegar tesoros con lengua de mentira, Es vanidad desatentada de aquellos que buscan la muerte.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

La rapiña de los impíos los destruirá; Por cuanto no quisieron hacer juicio.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

El camino del hombre perverso es torcido y extraño: Mas la obra del limpio es recta.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Mejor es vivir en un rincón de zaquizamí. Que con la mujer rencillosa en espaciosa casa.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

El alma del impío desea mal: Su prójimo no le parece bien.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

Cuando el escarnecedor es castigado, el simple se hace sabio; Y cuando se amonestare al sabio, aprenderá ciencia.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Considera el justo la casa del impío: Cómo los impíos son trastornados por el mal.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

El que cierra su oído al clamor del pobre, También él clamará, y no será oído.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

El presente en secreto amansa el furor, Y el don en el seno, la fuerte ira.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Alegría es al justo hacer juicio; Mas quebrantamiento á los que hacen iniquidad.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

El hombre que se extravía del camino de la sabiduría, Vendrá á parar en la compañía de los muertos.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

Hombre necesitado será el que ama el deleite: Y el que ama el vino y ungüentos no enriquecerá.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

El rescate del justo es el impío, Y por los rectos el prevaricador.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

Mejor es morar en tierra del desierto, Que con la mujer rencillosa é iracunda.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

Tesoro codiciable y pingüe hay en la casa del sabio; Mas el hombre insensato lo disipará.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

El que sigue la justicia y la misericordia, Hallará la vida, la justicia, y la honra.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

La ciudad de los fuertes tomó el sabio, Y derribó la fuerza en que ella confiaba.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

El que guarda su boca y su lengua, Su alma guarda de angustias.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Soberbio y presuntuoso escarnecedor es el nombre Del que obra con orgullosa saña.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

El deseo del perezoso le mata, Porque sus manos no quieren trabajar.

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

Hay quien todo el día codicia: Mas el justo da, y no desperdicia.

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

El sacrificio de los impíos es abominación: ¡Cuánto más ofreciéndolo con maldad!

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

El testigo mentiroso perecerá: Mas el hombre que oye, permanecerá en su dicho.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

El hombre impío afirma rostro: Mas el recto ordena sus caminos.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

No hay sabiduría, ni inteligencia, Ni consejo, contra JEHOVÁ.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

El caballo se apareja para el día de la batalla: Mas de JEHOVÁ es el salvar.

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -