Psalms 147

Lăudaţi pe Domnul! Căci este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru, căci este plăcut, şi se cuvine să -L lăudăm.
alleluia laudate Dominum quoniam bonum est canticum Dei nostri quoniam decorum est pulchra laudatio
Domnul zideşte iarăş Ierusalimul, strînge pe surghiuniţii lui Israel;
aedificabit Hierusalem Dominus eiectos Israhel congregabit
tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită, şi le leagă rănile.
qui sanat contritos corde et alligat plagas eorum
El socoteşte numărul stelelor, şi le dă nume la toate.
qui numerat multitudinem stellarum et omnes nomine suo vocat
Mare este Domnul nostru şi puternic prin tăria Lui, priceperea Lui este fără margini.
magnus Dominus noster et multus fortitudine prudentiae eius non est numerus
Domnul sprijineşte pe cei nenorociţi, şi doboară pe cei răi la pămînt.
suscipiens mansuetos Dominus humilians impios usque ad terram
Cîntaţi Domnului cu mulţămiri, lăudaţi pe Dumnezeul nostru cu arfa!
canite Domino in confessione canite Deo nostro in cithara
El acopere cerul cu nori, pregăteşte ploaia pentru pămînt, şi face să răsară iarba pe munţi.
qui operit caelos nubibus et praebet terrae pluviam et oriri facit in montibus germen
El dă hrană vitelor, şi puilor corbului cînd strigă.
qui dat iumentis panem suum filiis corvi clamantibus
Nu de puterea calului Se bucură El, nu-Şi găseşte plăcerea în picioarele omului.
non est in fortitudine equi voluntas eius neque in tibiis viri placetur ei
Domnul iubeşte pe cei ce se tem de El, pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui.
placetur Domino in his qui timent eum et expectant misericordiam eius
Laudă pe Domnul, Ierusalime, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane!
lauda Hierusalem Dominum cane Deum tuum Sion
Căci El întăreşte zăvoarele porţilor, El binecuvintează pe fiii tăi în mijlocul tău;
quia confortavit vectes portarum tuarum benedixit filiis tuis in medio tui
El dă pace ţinutului tău, şi te satură cu cel mai bun grîu
qui posuit terminum tuum pacem adipe frumenti saturavit te
El Îşi trimete poruncile pe pămînt, Cuvîntul Lui aleargă cu iuţeală mare.
qui emittit eloquium suum terrae velociter curret verbum eius
El dă zăpada ca lîna, El presară bruma albă ca cenuşa;
qui dat nivem quasi lanam pruinas quasi cinerem spargit
El Îşi asvîrle ghiaţa în bucăţi; cine poate sta înaintea frigului Său?
proicit glaciem suam quasi buccellas ante faciem frigoris eius quis stabit
El Îşi trimete Cuvîntul Său, şi le topeşte; pune să sufle vîntul Lui, şi apele curg.
mittet verbum suum et solvet illa spirabit spiritu suo et fluent aquae
El descopere lui Iacov Cuvîntul Său, lui Israel legile şi poruncile Sale.
qui adnuntiat verbum suum Iacob praecepta sua et iudicia sua Israhel
El n -a lucrat aşa cu toate neamurile, şi ele nu cunosc poruncile Lui. Lăudaţi pe Domnul!
non fecit similiter omni genti et iudicia eius non cognoscent alleluia