Psalms 10

Pentruce stai aşa de departe, Doamne? Pentruce Te ascunzi la vreme de necaz?

quare Domine stas a longe dispicis in temporibus angustiae

Cel rău, în mîndria lui, urmăreşte pe cei nenorociţi, şi ei cad jertfă curselor urzite de el.

in superbia impii ardet pauper capiantur in sceleribus quae cogitaverunt

Căci cel rău se făleşte cu pofta lui, iar răpitorul batjocoreşte şi nesocoteşte pe Domnul.

quia laudavit impius desiderium animae suae et avarus adplaudens sibi

Cel rău zice cu trufie: ,,Nu pedepseşte Domnul! Nu este Dumnezeu!`` Iată toate gîndurile lui.

blasphemavit Dominum impius secundum altitudinem furoris sui non requiret

Treburile îi merg bine în orice vreme; judecăţile Tale sînt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea, şi suflă cu dispreţ împotriva tuturor protivnicilor lui.

nec est Deus in omnibus cogitationibus eius parturiunt viae eius in omni tempore longe sunt iudicia tua a facie eius omnes inimicos suos dispicit

El zice în inima lui: ,,Nu mă clatin, în veci sînt scutit de nenorocire!``

loquitur in corde suo non movebor in generatione et generatione ero sine malo

Gura îi este plină de blesteme, de înşelătorii şi de vicleşuguri; şi supt limbă are răutate şi fărădelege.

maledictione os eius plenum est et dolis et avaritia sub lingua eius dolor et iniquitas

Stă la pîndă lîngă sate, şi ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice: ochii lui pîndesc pe cel nenorocit.

sedet insidians iuxta vestibula in absconditis ut interficiat innocentem

Stă la pîndă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină: stă la pîndă să prindă pe cel nenorocit. Îl prinde, şi -l trage în laţul lui:

oculi eius robustos tuos circumspiciunt insidiatur in abscondito quasi leo in cubili insidiatur ut rapiat pauperem rapiet pauperem cum adtraxerit eum ad rete suum

se îndoaie, se pleacă, şi -i cad săracii în ghiare!

et confractum subiciet et inruet viribus suis valenter

El zice în inima lui: ,,Dumnezeu uită! Îşi ascunde Faţa şi în veac nu va vedea!``

dixit in corde suo oblitus est Deus abscondit faciem suam non respiciet in perpetuum

Scoală-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică mîna! Nu uita pe cei nenorociţi!

surge Domine Deus leva manum tuam noli oblivisci pauperum

Pentruce să hulească cel rău pe Dumnezeu? Pentruce să zică în inima lui că Tu nu pedepseşti?

quare blasphemat impius Deum dicens in corde suo quod non requirat

Dar Tu vezi; căci Tu priveşti necazul şi suferinţa, ca să iei în mînă pricina lor. În nădejdea Ta se lasăcel nenorocit, şi Tu vii în ajutor orfanului.

vides quia tu laborem et furorem respicis ut detur in manu tua tibi relinquuntur fortes tui pupillo tu es factus adiutor

Zdrobeşte braţul celui rău, pedepseşte -i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!

contere brachium impii et maligni quaeres impietatem eius et non invenies

Domnul este Împărat în veci de veci; neamurile sînt nimicite din ţara Lui.

Dominus rex saeculi et aeternitatis perierunt gentes de terra eius

Tu auzi rugăciunile celor ce sufăr, Doamne! Le întăreşti inima, Îţi pleci urechea spre ei,

desiderium pauperum audit Dominus praeparasti ut cor eorum audiat auris tua

ca să faci dreptate orfanului şi celui asuprit, şi ca să nu mai însufle groaza omul cel luat din pămînt.

ut iudices pupillum et oppressum et nequaquam ultra superbiat homo de terra