Proverbs 9

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.
sapientia aedificavit sibi domum excidit columnas septem
Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.
immolavit victimas suas miscuit vinum et proposuit mensam suam
Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:
misit ancillas suas ut vocarent ad arcem et ad moenia civitatis
,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:
si quis est parvulus veniat ad me et insipientibus locuta est
,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
venite comedite panem meum et bibite vinum quod miscui vobis
Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``
relinquite infantiam et vivite et ambulate per vias prudentiae
Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.
qui erudit derisorem ipse sibi facit iniuriam et qui arguit impium generat maculam sibi
Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
noli arguere derisorem ne oderit te argue sapientem et diliget te
Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
da sapienti et addetur ei sapientia doce iustum et festinabit accipere
Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.
principium sapientiae timor Domini et scientia sanctorum prudentia
Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
per me enim multiplicabuntur dies tui et addentur tibi anni vitae
Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
si sapiens fueris tibimet ipsi eris si inlusor solus portabis malum
Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
mulier stulta et clamosa plenaque inlecebris et nihil omnino sciens
Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
sedit in foribus domus suae super sellam in excelso urbis loco
ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:
ut vocaret transeuntes viam et pergentes itinere suo
,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:
quis est parvulus declinet ad me et vecordi locuta est
,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``
aquae furtivae dulciores sunt et panis absconditus suavior
El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.
et ignoravit quod gigantes ibi sint et in profundis inferni convivae eius