Proverbs 6

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

fili mi si spoponderis pro amico tuo defixisti apud extraneum manum tuam

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

inlaqueatus es verbis oris tui et captus propriis sermonibus

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

fac ergo quod dico fili mi et temet ipsum libera quia incidisti in manu proximi tui discurre festina suscita amicum tuum

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

ne dederis somnum oculis tuis nec dormitent palpebrae tuae

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

eruere quasi dammula de manu et quasi avis de insidiis aucupis

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

vade ad formicam o piger et considera vias eius et disce sapientiam

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

quae cum non habeat ducem nec praeceptorem nec principem

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

parat aestate cibum sibi et congregat in messe quod comedat

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

usquequo piger dormis quando consurges ex somno tuo

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

paululum dormies paululum dormitabis paululum conseres manus ut dormias

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

et veniet tibi quasi viator egestas et pauperies quasi vir armatus

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

homo apostata vir inutilis graditur ore perverso

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

annuit oculis terit pede digito loquitur

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

pravo corde machinatur malum et in omni tempore iurgia seminat

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

huic extemplo veniet perditio sua et subito conteretur nec habebit ultra medicinam

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

sex sunt quae odit Dominus et septimum detestatur anima eius

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

oculos sublimes linguam mendacem manus effundentes innoxium sanguinem

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

cor machinans cogitationes pessimas pedes veloces ad currendum in malum

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

proferentem mendacia testem fallacem et eum qui seminat inter fratres discordias

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

conserva fili mi praecepta patris tui et ne dimittas legem matris tuae

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

liga ea in corde tuo iugiter et circumda gutturi tuo

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

cum ambulaveris gradiantur tecum cum dormieris custodiant te et evigilans loquere cum eis

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

quia mandatum lucerna est et lex lux et via vitae increpatio disciplinae

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

ut custodiant te a muliere mala et a blanda lingua extraneae

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

non concupiscat pulchritudinem eius cor tuum nec capiaris nutibus illius

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

pretium enim scorti vix unius est panis mulier autem viri pretiosam animam capit

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

numquid abscondere potest homo ignem in sinu suo ut vestimenta illius non ardeant

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

aut ambulare super prunas et non conburentur plantae eius

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

sic qui ingreditur ad mulierem proximi sui non erit mundus cum tetigerit eam

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

non grandis est culpae cum quis furatus fuerit furatur enim ut esurientem impleat animam

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

deprehensus quoque reddet septuplum et omnem substantiam domus suae tradet

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

qui autem adulter est propter cordis inopiam perdet animam suam

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

turpitudinem et ignominiam congregat sibi et obprobrium illius non delebitur

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

quia zelus et furor viri non parcet in die vindictae

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

nec adquiescet cuiusquam precibus nec suscipiet pro redemptione dona plurima