Proverbs 31

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

verba Lamuhel regis visio qua erudivit eum mater sua

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

quid dilecte mi quid dilecte uteri mei quid dilecte votorum meorum

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

ne dederis mulieribus substantiam tuam et vias tuas ad delendos reges

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

noli regibus o Lamuhel noli regibus dare vinum quia nullum secretum est ubi regnat ebrietas

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

ne forte bibat et obliviscatur iudiciorum et mutet causam filiorum pauperis

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

date siceram maerentibus et vinum his qui amaro sunt animo

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

bibant ut obliviscantur egestatis suae et doloris non recordentur amplius

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

aperi os tuum muto et causis omnium filiorum qui pertranseunt

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

aperi os tuum decerne quod iustum est et iudica inopem et pauperem

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

aleph mulierem fortem quis inveniet procul et de ultimis finibus pretium eius

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

beth confidit in ea cor viri sui et spoliis non indigebit

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

gimel reddet ei bonum et non malum omnibus diebus vitae suae

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

deleth quaesivit lanam et linum et operata est consilio manuum suarum

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

he facta est quasi navis institoris de longe portat panem suum

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

vav et de nocte surrexit deditque praedam domesticis suis et cibaria ancillis suis

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

zai consideravit agrum et emit eum de fructu manuum suarum plantavit vineam

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

heth accinxit fortitudine lumbos suos et roboravit brachium suum

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

teth gustavit quia bona est negotiatio eius non extinguetur in nocte lucerna illius

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

ioth manum suam misit ad fortia et digiti eius adprehenderunt fusum

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

caph manum suam aperuit inopi et palmas suas extendit ad pauperem

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

lameth non timebit domui suae a frigoribus nivis omnes enim domestici eius vestiti duplicibus

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

mem stragulam vestem fecit sibi byssus et purpura indumentum eius

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

nun nobilis in portis vir eius quando sederit cum senatoribus terrae

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

samech sindonem fecit et vendidit et cingulum tradidit Chananeo

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

ain fortitudo et decor indumentum eius et ridebit in die novissimo

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

phe os suum aperuit sapientiae et lex clementiae in lingua eius

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

sade considerat semitas domus suae et panem otiosa non comedet

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

coph surrexerunt filii eius et beatissimam praedicaverunt vir eius et laudavit eam

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

res multae filiae congregaverunt divitias tu supergressa es universas

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

sin fallax gratia et vana est pulchritudo mulier timens Dominum ipsa laudabitur

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

thau date ei de fructu manuum suarum et laudent eam in portis opera eius