Proverbs 24

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

ne aemuleris viros malos nec desideres esse cum eis

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

quia rapinas meditatur mens eorum et fraudes labia eorum loquuntur

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

sapientia aedificabitur domus et prudentia roborabitur

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

in doctrina replebuntur cellaria universa substantia pretiosa et pulcherrima

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

vir sapiens et fortis est et vir doctus robustus et validus

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

quia cum dispositione initur bellum et erit salus ubi multa consilia sunt

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

excelsa stulto sapientia in porta non aperiet os suum

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

qui cogitat malefacere stultus vocabitur

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

cogitatio stulti peccatum est et abominatio hominum detractor

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

si desperaveris lassus in die angustiae inminuetur fortitudo tua

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

erue eos qui ducuntur ad mortem et qui trahuntur ad interitum liberare ne cesses

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

si dixeris vires non suppetunt qui inspector est cordis ipse intellegit et servatorem animae tuae nihil fallit reddetque homini iuxta opera sua

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

comede fili mi mel quia bonum est et favum dulcissimum gutturi tuo

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

sic et doctrina sapientiae animae tuae quam cum inveneris habebis in novissimis et spes tua non peribit

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

ne insidieris et quaeras impietatem in domo iusti neque vastes requiem eius

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

septies enim cadet iustus et resurget impii autem corruent in malum

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

cum ceciderit inimicus tuus ne gaudeas et in ruina eius ne exultet cor tuum

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

ne forte videat Dominus et displiceat ei et auferat ab eo iram suam

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

ne contendas cum pessimis nec aemuleris impios

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

quoniam non habent futurorum spem mali et lucerna impiorum extinguetur

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

time Dominum fili mi et regem et cum detractoribus non commiscearis

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

quoniam repente consurget perditio eorum et ruinam utriusque quis novit

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

haec quoque sapientibus cognoscere personam in iudicio non est bonum

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

qui dicit impio iustus es maledicent ei populi et detestabuntur eum tribus

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

qui arguunt laudabuntur et super ipsos veniet benedictio

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

labia deosculabitur qui recta verba respondet

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

praepara foris opus tuum et diligenter exerce agrum tuum ut postea aedifices domum tuam

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

ne sis testis frustra contra proximum tuum nec lactes quemquam labiis tuis

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

ne dicas quomodo fecit mihi sic faciam ei reddam unicuique secundum opus suum

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

per agrum hominis pigri transivi et per vineam viri stulti

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

et ecce totum repleverant urticae operuerant superficiem eius spinae et maceria lapidum destructa erat

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

quod cum vidissem posui in corde meo et exemplo didici disciplinam

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

parum inquam dormies modicum dormitabis pauxillum manus conseres ut quiescas

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

et veniet quasi cursor egestas tua et mendicitas quasi vir armatus