Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

quando sederis ut comedas cum principe diligenter adtende quae posita sunt ante faciem tuam

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

et statue cultrum in gutture tuo si tamen habes in potestate animam tuam

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

ne desideres de cibis eius in quo est panis mendacii

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

noli laborare ut diteris sed prudentiae tuae pone modum

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

ne erigas oculos tuos ad opes quas habere non potes quia facient sibi pinnas quasi aquilae et avolabunt in caelum

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

ne comedas cum homine invido et ne desideres cibos eius

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

quoniam in similitudinem arioli et coniectoris aestimat quod ignorat comede et bibe dicet tibi et mens eius non est tecum

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

cibos quos comederas evomes et perdes pulchros sermones tuos

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

in auribus insipientium ne loquaris quia despicient doctrinam eloquii tui

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

ne adtingas terminos parvulorum et agrum pupillorum ne introeas

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

propinquus enim eorum Fortis est et ipse iudicabit contra te causam illorum

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

ingrediatur ad doctrinam cor tuum et aures tuae ad verba scientiae

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

noli subtrahere a puero disciplinam si enim percusseris eum virga non morietur

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

tu virga percuties eum et animam eius de inferno liberabis

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

fili mi si sapiens fuerit animus tuus gaudebit tecum cor meum

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

et exultabunt renes mei cum locuta fuerint rectum labia tua

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

non aemuletur cor tuum peccatores sed in timore Domini esto tota die

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

quia habebis spem in novissimo et praestolatio tua non auferetur

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

audi fili mi et esto sapiens et dirige in via animum tuum

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

noli esse in conviviis potatorum nec in comesationibus eorum qui carnes ad vescendum conferunt

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

quia vacantes potibus et dantes symbola consumentur et vestietur pannis dormitatio

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

audi patrem tuum qui genuit te et ne contemnas cum senuerit mater tua

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

veritatem eme et noli vendere sapientiam et doctrinam et intellegentiam

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

exultat gaudio pater iusti qui sapientem genuit laetabitur in eo

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

gaudeat pater tuus et mater tua et exultet quae genuit te

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

praebe fili mi cor tuum mihi et oculi tui vias meas custodiant

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

fovea enim profunda est meretrix et puteus angustus aliena

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

insidiatur in via quasi latro et quos incautos viderit interficit

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

cui vae cuius patri vae cui rixae cui foveae cui sine causa vulnera cui suffusio oculorum

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

nonne his qui morantur in vino et student calicibus epotandis

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

ne intuearis vinum quando flavescit cum splenduerit in vitro color eius ingreditur blande

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

sed in novissimo mordebit ut coluber et sicut regulus venena diffundet

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

oculi tui videbunt extraneas et cor tuum loquetur perversa

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

et eris sicut dormiens in medio mari et quasi sopitus gubernator amisso clavo

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

et dices verberaverunt me sed non dolui traxerunt me et ego non sensi quando evigilabo et rursum vina repperiam