Proverbs 19

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

melior est pauper qui ambulat in simplicitate sua quam torquens labia insipiens

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

ubi non est scientia animae non est bonum et qui festinus est pedibus offendit

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

stultitia hominis subplantat gressus eius et contra Deum fervet animo suo

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

divitiae addunt amicos plurimos a paupere autem et hii quos habuit separantur

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

testis falsus non erit inpunitus et qui mendacia loquitur non effugiet

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

multi colunt personam potentis et amici sunt dona tribuenti

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

fratres hominis pauperis oderunt eum insuper et amici procul recesserunt ab eo qui tantum verba sectatur nihil habebit

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

qui autem possessor est mentis diligit animam suam et custos prudentiae inveniet bona

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

testis falsus non erit inpunitus et qui loquitur mendacia peribit

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

non decent stultum deliciae nec servum dominari principibus

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

doctrina viri per patientiam noscitur et gloria eius est iniqua praetergredi

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

sicut fremitus leonis ita et regis ira et sicut ros super herbam ita hilaritas eius

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

dolor patris filius stultus et tecta iugiter perstillantia litigiosa mulier

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

domus et divitiae dantur a patribus a Domino autem proprie uxor prudens

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

pigredo inmittit soporem et anima dissoluta esuriet

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

qui custodit mandatum custodit animam suam qui autem neglegit vias suas mortificabitur

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

feneratur Domino qui miseretur pauperis et vicissitudinem suam reddet ei

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

erudi filium tuum ne desperes ad interfectionem autem eius ne ponas animam tuam

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

qui inpatiens est sustinebit damnum et cum rapuerit aliud adponet

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

audi consilium et suscipe disciplinam ut sis sapiens in novissimis tuis

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

multae cogitationes in corde viri voluntas autem Domini permanebit

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

homo indigens misericors est et melior pauper quam vir mendax

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

timor Domini ad vitam et in plenitudine commorabitur absque visitatione pessimi

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

abscondit piger manum suam sub ascella nec ad os suum adplicat eam

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

pestilente flagellato stultus sapientior erit sin autem corripueris sapientem intelleget disciplinam

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

qui adfligit patrem et fugat matrem ignominiosus est et infelix

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

non cesses fili audire doctrinam nec ignores sermones scientiae

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

testis iniquus deridet iudicium et os impiorum devorat iniquitatem

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

parata sunt derisoribus iudicia et mallei percutientes stultorum corporibus