Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

melior est buccella sicca cum gaudio quam domus plena victimis cum iurgio

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

servus sapiens dominabitur filiis stultis et inter fratres hereditatem dividet

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

sicut igne probatur argentum et aurum camino ita corda probat Dominus

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

malus oboedit linguae iniquae et fallax obtemperat labiis mendacibus

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

qui despicit pauperem exprobrat factori eius et qui in ruina laetatur alterius non erit inpunitus

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

corona senum filii filiorum et gloria filiorum patres sui

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

non decent stultum verba conposita nec principem labium mentiens

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

gemma gratissima expectatio praestolantis quocumque se verterit prudenter intellegit

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

qui celat delictum quaerit amicitias qui altero sermone repetit separat foederatos

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

plus proficit correptio apud prudentem quam centum plagae apud stultum

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

semper iurgia quaerit malus angelus autem crudelis mittetur contra eum

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

expedit magis ursae occurrere raptis fetibus quam fatuo confidenti sibi in stultitia sua

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

qui reddit mala pro bonis non recedet malum de domo eius

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

qui dimittit aquam caput est iurgiorum et antequam patiatur contumeliam iudicium deserit

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

et qui iustificat impium et qui condemnat iustum abominabilis est uterque apud Dominum

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

quid prodest habere divitias stultum cum sapientiam emere non possit

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

omni tempore diligit qui amicus est et frater in angustiis conprobatur

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

homo stultus plaudet manibus cum spoponderit pro amico suo

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

qui meditatur discordiam diligit rixas et qui exaltat ostium quaerit ruinam

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

qui perversi cordis est non inveniet bonum et qui vertit linguam incidet in malum

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

natus est stultus in ignominiam suam sed nec pater in fatuo laetabitur

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

animus gaudens aetatem floridam facit spiritus tristis exsiccat ossa

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

munera de sinu impius accipit ut pervertat semitas iudicii

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

in facie prudentis lucet sapientia oculi stultorum in finibus terrae

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

ira patris filius stultus et dolor matris quae genuit eum

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

non est bonum damnum inferre iusto nec percutere principem qui recta iudicat

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

qui moderatur sermones suos doctus et prudens est et pretiosi spiritus vir eruditus

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

stultus quoque si tacuerit sapiens putabitur et si conpresserit labia sua intellegens