Proverbs 14

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

sapiens mulier aedificavit domum suam insipiens instructam quoque destruet manibus

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

ambulans recto itinere et timens Deum despicitur ab eo qui infami graditur via

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

in ore stulti virga superbiae labia sapientium custodiunt eos

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

ubi non sunt boves praesepe vacuum est ubi autem plurimae segetes ibi manifesta fortitudo bovis

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

testis fidelis non mentietur profert mendacium testis dolosus

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

quaerit derisor sapientiam et non inveniet doctrina prudentium facilis

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

vade contra virum stultum et nescito labia prudentiae

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

sapientia callidi est intellegere viam suam et inprudentia stultorum errans

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

stultis inludet peccatum inter iustos morabitur gratia

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

cor quod novit amaritudinem animae suae in gaudio eius non miscebitur extraneus

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

domus impiorum delebitur tabernacula iustorum germinabunt

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

est via quae videtur homini iusta novissima autem eius deducunt ad mortem

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

risus dolore miscebitur et extrema gaudii luctus occupat

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

viis suis replebitur stultus et super eum erit vir bonus

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

innocens credit omni verbo astutus considerat gressus suos

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

sapiens timet et declinat malum stultus transilit et confidit

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

inpatiens operabitur stultitiam et vir versutus odiosus est

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

possidebunt parvuli stultitiam et astuti expectabunt scientiam

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

iacebunt mali ante bonos et impii ante portas iustorum

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

etiam proximo suo pauper odiosus erit amici vero divitum multi

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

qui despicit proximum suum peccat qui autem miseretur pauperi beatus erit

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

errant qui operantur malum misericordia et veritas praeparant bona

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

in omni opere erit abundantia ubi autem verba sunt plurima frequenter egestas

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

corona sapientium divitiae eorum fatuitas stultorum inprudentia

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

liberat animas testis fidelis et profert mendacia versipellis

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

in timore Domini fiducia fortitudinis et filiis eius erit spes

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

timor Domini fons vitae ut declinet a ruina mortis

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

in multitudine populi dignitas regis et in paucitate plebis ignominia principis

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

qui patiens est multa gubernatur prudentia qui autem inpatiens exaltat stultitiam suam

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

vita carnium sanitas cordis putredo ossuum invidia

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

qui calumniatur egentem exprobrat factori eius honorat autem eum qui miseretur pauperis

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

in malitia sua expelletur impius sperat autem iustus in morte sua

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

in corde prudentis requiescit sapientia et indoctos quoque erudiet

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

iustitia elevat gentem miseros facit populos peccatum

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

acceptus est regi minister intellegens iracundiam eius inutilis sustinebit