Job 39

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?
numquid nosti tempus partus hibicum in petris vel parturientes cervas observasti
Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?
dinumerasti menses conceptus earum et scisti tempus partus earum
Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.
incurvantur ad fetum et pariunt et rugitus emittunt
Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.
separantur filii earum pergunt ad pastum egrediuntur et non revertuntur ad eas
Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?
quis dimisit onagrum liberum et vincula eius quis solvit
I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.
cui dedi in solitudine domum et tabernacula eius in terra salsuginis
El rîde de zarva cetăţilor,
contemnit multitudinem civitatis clamorem exactoris non audit
Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.
circumspicit montes pascuae suae et virentia quaeque perquirit
Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?
numquid volet rinoceros servire tibi aut morabitur ad praesepe tuum
Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?
numquid alligabis rinocerota ad arandum loro tuo aut confringet glebas vallium post te
Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?
numquid fiduciam habebis in magna fortitudine eius et derelinques ei labores tuos
Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?
numquid credes ei quoniam reddat sementem tibi et aream tuam congreget
Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.
pinna strutionum similis est pinnis herodii et accipitris
Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.
quando derelinquit in terra ova sua tu forsitan in pulvere calefacis ea
Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.
obliviscitur quod pes conculcet ea aut bestiae agri conterant
Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!
duratur ad filios suos quasi non sint sui frustra laboravit nullo timore cogente
Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.
privavit enim eam Deus sapientia nec dedit illi intellegentiam
Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.
cum tempus fuerit in altum alas erigit deridet equitem et ascensorem eius
Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?
numquid praebebis equo fortitudinem aut circumdabis collo eius hinnitum
Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.
numquid suscitabis eum quasi lucustas gloria narium eius terror
Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;
terram ungula fodit exultat audacter in occursum pergit armatis
îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.
contemnit pavorem nec cedit gladio
Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,
super ipsum sonabit faretra vibrabit hasta et clypeus
fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.
fervens et fremens sorbet terram nec reputat tubae sonare clangorem
La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.
ubi audierit bucinam dicet va procul odoratur bellum exhortationem ducum et ululatum exercitus
Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?
numquid per sapientiam tuam plumescit accipiter expandens alas suas ad austrum
Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?
aut ad praeceptum tuum elevabitur aquila et in arduis ponet nidum suum
El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.
in petris manet et in praeruptis silicibus commoratur atque inaccessis rupibus
De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.
inde contemplatur escam et de longe oculi eius prospiciunt
Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.
pulli eius lambent sanguinem et ubicumque cadaver fuerit statim adest