Job 31

Făcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

pepigi foedus cum oculis meis ut ne cogitarem quidem de virgine

Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?

quam enim partem haberet Deus in me desuper et hereditatem Omnipotens de excelsis

Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

numquid non perditio est iniquo et alienatio operantibus iniustitiam

N'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?

nonne ipse considerat vias meas et cunctos gressus meos dinumerat

Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:

si ambulavi in vanitate et festinavit in dolo pes meus

să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!

adpendat me in statera iusta et sciat Deus simplicitatem meam

De mi s'a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s'a lipit vreo întinăciune de mînile mele,

si declinavit gressus meus de via et si secutum est oculos meos cor meum et in manibus meis adhesit macula

atunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!

seram et alius comedat et progenies mea eradicetur

Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,

si deceptum est cor meum super mulierem et si ad ostium amici mei insidiatus sum

atunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s'o necinstească alţii!

scortum sit alteri uxor mea et super illam incurventur alii

Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,

hoc enim nefas est et iniquitas maxima

un foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.

ignis est usque ad perditionem devorans et omnia eradicans genimina

De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,

si contempsi subire iudicium cum servo meo et ancillae meae cum disceptarent adversum me

ce aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?

quid enim faciam cum surrexerit ad iudicandum Deus et cum quaesierit quid respondebo illi

Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

numquid non in utero fecit me qui et illum operatus est et formavit in vulva unus

Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,

si negavi quod volebant pauperibus et oculos viduae expectare feci

dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,

si comedi buccellam meam solus et non comedit pupillus ex ea

eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;

quia ab infantia mea crevit mecum miseratio et de utero matris meae egressa est mecum

dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,

si despexi pereuntem eo quod non habuerit indumentum et absque operimento pauperem

fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

si non benedixerunt mihi latera eius et de velleribus ovium mearum calefactus est

dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

si levavi super pupillum manum meam etiam cum viderem me in porta superiorem

atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!

umerus meus a iunctura sua cadat et brachium meum cum suis ossibus confringatur

Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.

semper enim quasi tumentes super me fluctus timui Deum et pondus eius ferre non potui

Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`;

si putavi aurum robur meum et obrizae dixi fiducia mea

dacă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;

si laetatus sum super multis divitiis meis et quia plurima repperit manus mea

dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,

si vidi solem cum fulgeret et lunam incedentem clare

şi dacă mi s'a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:

et lactatum est in abscondito cor meum et osculatus sum manum meam ore meo

şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m'aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!

quae est iniquitas maxima et negatio contra Deum altissimum

Dacă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,

si gavisus sum ad ruinam eius qui me oderat et exultavi quod invenisset eum malum

eu, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;

non enim dedi ad peccandum guttur meum ut expeterem maledicens animam eius

dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ,Unde este cel ce nu s'a săturat din carnea lui?`

si non dixerunt viri tabernaculi mei quis det de carnibus eius ut saturemur

Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;

foris non mansit peregrinus ostium meum viatori patuit

dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,

si abscondi quasi homo peccatum meum et celavi in sinu meo iniquitatem meam

pentrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul...

si expavi ad multitudinem nimiam et despectio propinquorum terruit me et non magis tacui nec egressus sum ostium

Oh! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?

quis mihi tribuat auditorem ut desiderium meum Omnipotens audiat et librum scribat ipse qui iudicat

Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună;

ut in umero meo portem illum et circumdem illum quasi coronam mihi

să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

per singulos gradus meos pronuntiabo illum et quasi principi offeram eum

Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;

si adversum me terra mea clamat et cum ipsa sulci eius deflent

dacă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:

si fructus eius comedi absque pecunia et animam agricolarum eius adflixi

atunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!`` Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.

pro frumento oriatur mihi tribulus et pro hordeo spina finita sunt verba Iob