Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

habet argentum venarum suarum principia et auro locus est in quo conflatur

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

ferrum de terra tollitur et lapis solutus calore in aes vertitur

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

tempus posuit tenebris et universorum finem ipse considerat lapidem quoque caliginis et umbram mortis

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

dividit torrens a populo peregrinante eos quos oblitus est pes egentis hominum et invios

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

terra de qua oriebatur panis in loco suo igne subversa est

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

locus sapphyri lapides eius et glebae illius aurum

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

semitam ignoravit avis nec intuitus est oculus vulturis

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

non calcaverunt eam filii institorum nec pertransivit per eam leaena

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

ad silicem extendit manum suam subvertit a radicibus montes

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

in petris rivos excidit et omne pretiosum vidit oculus eius

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

profunda quoque fluviorum scrutatus est et abscondita produxit in lucem

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

sapientia vero ubi invenitur et quis est locus intellegentiae

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

nescit homo pretium eius nec invenitur in terra suaviter viventium

Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

abyssus dicit non est in me et mare loquitur non est mecum

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

non dabitur aurum obrizum pro ea nec adpendetur argentum in commutatione eius

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

non conferetur tinctis Indiae coloribus nec lapidi sardonico pretiosissimo vel sapphyro

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

non adaequabitur ei aurum vel vitrum nec commutabuntur pro ea vasa auri

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

excelsa et eminentia non memorabuntur conparatione eius trahitur autem sapientia de occultis

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

non adaequabitur ei topazium de Aethiopia nec tincturae mundissimae conponetur

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

unde ergo sapientia veniet et quis est locus intellegentiae

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

abscondita est ab oculis omnium viventium volucres quoque caeli latet

Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

perditio et mors dixerunt auribus nostris audivimus famam eius

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Deus intellegit viam eius et ipse novit locum illius

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

ipse enim fines mundi intuetur et omnia quae sub caelo sunt respicit

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

qui fecit ventis pondus et aquas adpendit mensura

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

quando ponebat pluviis legem et viam procellis sonantibus

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

tunc vidit illam et enarravit et praeparavit et investigavit

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

et dixit homini ecce timor Domini ipsa est sapientia et recedere a malo intellegentia