Ecclesiastes 7

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

melius est nomen bonum quam unguenta pretiosa et dies mortis die nativitatis

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

melius est ire ad domum luctus quam ad domum convivii in illa enim finis cunctorum admonetur hominum et vivens cogitat quid futurum sit

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

melior est ira risu quia per tristitiam vultus corrigitur animus delinquentis

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

cor sapientium ubi tristitia est et cor stultorum ubi laetitia

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

melius est a sapiente corripi quam stultorum adulatione decipi

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

quia sicut sonitus spinarum ardentium sub olla sic risus stulti sed et hoc vanitas

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

calumnia conturbat sapientem et perdet robur cordis illius

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

melior est finis orationis quam principium melior est patiens arrogante

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

ne velox sis ad irascendum quia ira in sinu stulti requiescit

Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

ne dicas quid putas causae est quod priora tempora meliora fuere quam nunc sunt stulta est enim huiuscemodi interrogatio

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

utilior est sapientia cum divitiis et magis prodest videntibus solem

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

sicut enim protegit sapientia sic protegit pecunia hoc autem plus habet eruditio et sapientia quod vitam tribuunt possessori suo

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

considera opera Dei quod nemo possit corrigere quem ille despexerit

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

in die bona fruere bonis et malam diem praecave sicut enim hanc sic et illam fecit Deus ut non inveniat homo contra eum iustas querimonias

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

haec quoque vidi in diebus vanitatis meae iustus perit in iustitia sua et impius multo vivit tempore in malitia sua

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

noli esse iustus multum neque plus sapias quam necesse est ne obstupescas

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

ne impie agas multum et noli esse stultus ne moriaris in tempore non tuo

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

bonum est te sustentare iustum sed et ab illo ne subtrahas manum tuam quia qui Deum timet nihil neglegit

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

sapientia confortabit sapientem super decem principes civitatis

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

non est enim homo iustus in terra qui faciat bonum et non peccet

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

sed et cunctis sermonibus qui dicuntur ne accommodes cor tuum ne forte audias servum tuum maledicentem tibi

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

scit enim tua conscientia quia et tu crebro maledixisti aliis

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

cuncta temptavi in sapientia dixi sapiens efficiar et ipsa longius recessit a me

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

multo magis quam erat et alta profunditas quis inveniet eam

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

lustravi universa animo meo ut scirem et considerarem et quaererem sapientiam et rationem et ut cognoscerem impietatem stulti et errorem inprudentium

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

et inveni amariorem morte mulierem quae laqueus venatorum est et sagena cor eius vincula sunt manus illius qui placet Deo effugiet eam qui autem peccator est capietur ab illa

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

ecce hoc inveni dicit Ecclesiastes unum et alterum ut invenirem rationem

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

quam adhuc quaerit anima mea et non inveni virum de mille unum repperi mulierem ex omnibus non inveni

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.

solummodo hoc inveni quod fecerit Deus hominem rectum et ipse se infinitis miscuerit quaestionibus quis talis ut sapiens est et quis cognovit solutionem verbi