Ecclesiastes 10

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

muscae morientes perdunt suavitatem unguenti pretiosior est sapientia et gloria parva ad tempus stultitia

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

cor sapientis in dextera eius et cor stulti in sinistra illius

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

sed et in via stultus ambulans cum ipse insipiens sit omnes stultos aestimat

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

si spiritus potestatem habentis ascenderit super te locum tuum ne dimiseris quia curatio cessare faciet peccata maxima

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

est malum quod vidi sub sole quasi per errorem egrediens a facie principis

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

positum stultum in dignitate sublimi et divites sedere deorsum

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

vidi servos in equis et principes ambulantes quasi servos super terram

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

qui fodit foveam incidet in eam et qui dissipat sepem mordebit eum coluber

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

qui transfert lapides adfligetur in eis et qui scindit ligna vulnerabitur ab eis

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

si retunsum fuerit ferrum et hoc non ut prius sed hebetatum erit multo labore exacuatur et post industriam sequitur sapientia

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

si mordeat serpens in silentio nihil eo minus habet qui occulte detrahit

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

verba oris sapientis gratia et labia insipientis praecipitabunt eum

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

initium verborum eius stultitia et novissimum oris illius error pessimus

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

stultus verba multiplicat ignorat homo quid ante se fuerit et quod post futurum est quis illi poterit indicare

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

labor stultorum adfliget eos qui nesciunt in urbem pergere

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

vae tibi terra cuius rex est puer et cuius principes mane comedunt

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

beata terra cuius rex nobilis est et cuius principes vescuntur in tempore suo ad reficiendum et non ad luxuriam

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

in pigritiis humiliabitur contignatio et in infirmitate manuum perstillabit domus

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

in risu faciunt panem ac vinum ut epulentur viventes et pecuniae oboedient omnia

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

in cogitatione tua regi ne detrahas et in secreto cubiculi tui ne maledixeris diviti quia avis caeli portabit vocem tuam et qui habet pinnas adnuntiabit sententiam