Psalms 92

(Un psalm. O cîntare pentru ziua Sabatului.) Frumos este să lăudăm pe Domnul, şi să mărim Numele Tău, Prea Înalte,

Псалом. Пісня на день суботній.

să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea credincioşia Ta,

То добре, щоб дякувати Господеві й виспівувати Ймення Твоє, о Всевишній,

cu instrumentul cu zece coarde şi cu alăuta, în sunetele arfei.

вранці розповідати про милість Твою, а ночами про правду Твою

Căci Tu mă înveşeleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cînt de veselie, cînd văd lucrarea mînilor Tale.

на десятиструнній й на арфі, на лютні та гуслах,

Cît de mari sînt lucrările Tale, Doamne, şi cît de adînci sînt gîndurile Tale!

бо потішив мене Ти, о Господи, вчинком Своїм, про діла Твоїх рук я співаю!

Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.

Які то величні діла Твої, Господи, дуже глибокі думки Твої,

Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.

нерозумна людина не знає, а недоумок не зрозуміє того!

Dar Tu, Doamne, eşti înalţat în veci de veci!

Коли несправедливі ростуть, як трава, і цвітуть всі злочинці, то на те, щоб навіки були вони знищені,

Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sînt risipiţi.

а Ти, Господи, на висоті повік-віку!

Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului, şi m'ai stropit cu untdelemn proaspăt.

Бо ось вороги Твої, Господи, бо ось вороги Твої згинуть, розпорошаться всі беззаконники!

Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de protivnicii mei cei răi.

і Ти рога мого підніс немов в однорожця, мене намастив Ти оливою свіжою.

Cel fără prihană înverzeşte ca finicul, şi creşte ca cedrul din Liban.

і дивилося око моє на занепад моїх ворогів, тих злочинців, що на мене встають, почують про це мої уші!

Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.

Зацвіте справедливий, як пальма, і виженеться, немов кедр на Ливані,

Ei aduc roade şi la bătrîneţă, sînt plini de suc şi verzi,

посаджені в домі Господнім цвітуть на подвір'ях нашого Бога,

ca să arate că Domnul este drept, El Stînca mea, în care nu este nelegiuire.

іще в сивині вони будуть цвісти, будуть ситі та свіжі, щоб розповідати, що щирий Господь, моя скеля, і в Ньому неправди нема!