Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
Коли сядеш хліб їсти з володарем, то пильно вважай, що перед тобою,
pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
і поклади собі в горло ножа, якщо ти ненажера:
Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
не жадай його ласощів, бо вони хліб обманливий!
Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
Не мордуйся, щоб мати багатство, відступися від думки своєї про це,
Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
свої очі ти звернеш на нього, й нема вже його: бо конче змайструє воно собі крила, і полетить, мов орел той, до неба...
Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
Не їж хліба в злоокого, і не пожадай лакоминок його,
căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
бо як у душі своїй він обраховує, такий є. Він скаже тобі: Їж та пий! але серце його не з тобою,
Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
той кавалок, якого ти з'їв, із себе викинеш, і свої гарні слова надаремно потратиш!
Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
Не кажи до ушей нерозумному, бо погордить він мудрістю слів твоїх.
Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
Не пересувай вікової границі, і не входь на сирітські поля,
căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
бо їхній Визволитель міцний, Він за справу їхню буде судитись з тобою!
Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
Своє серце зверни до навчання, а уші свої до розумних речей.
Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
Не стримуй напучування юнака, коли різкою виб'єш його, не помре:
Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
ти різкою виб'єш його, і душу його від шеолу врятуєш.
Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
Мій сину, якщо твоє серце змудріло, то буде радіти також моє серце,
şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
і нутро моє буде тішитись, коли уста твої говоритимуть слушне.
Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
Нехай серце твоє не завидує грішним, і повсякчас пильнуй тільки страху Господнього,
căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
бо існує майбутнє, і надія твоя не загине.
Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
Послухай, мій сину, та й помудрій, і нехай твоє серце ступає дорогою рівною.
Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
Не будь поміж тими, що жлуктять вино, поміж тими, що м'ясо собі пожирають,
Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
бо п'яниця й жерун збідніють, а сонливий одягне лахміття.
Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
Слухай батька свого, він тебе породив, і не гордуй, як постаріла мати твоя.
Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
Купи собі й не продавай правду, мудрість, і картання та розум.
Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
Буде вельми радіти батько праведного, і родитель премудрого втішиться ним.
Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
Хай радіє твій батько та мати твоя, хай потішиться та, що тебе породила.
Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
Дай мені, сину мій, своє серце, і очі твої хай кохають дороги мої.
Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
Бо блудниця то яма глибока, а криниця тісна чужа жінка.
Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
І вона, мов грабіжник, чатує, і примножує зрадників поміж людьми.
Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
В кого ой, в кого ай, в кого сварки, в кого клопіт, в кого рани даремні, в кого очі червоні?
Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
У тих, хто запізнюється над вином, у тих, хто приходить попробувати вина змішаного.
Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
Не дивись на вино, як воно рум'яніє, як виблискує в келіху й рівненько ллється,
dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
кінець його буде кусати, як гад, і вжалить, немов та гадюка,
Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
пантруватимуть очі твої на чужі жінки, і серце твоє говоритиме дурощі...
Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
І ти будеш, як той, хто лежить у середині моря, й як той, хто лежить на щогловім верху.
,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
І скажеш: Побили мене, та мені не боліло, мене штурхали, я ж не почув, коли я прокинусь, шукатиму далі того ж...