Proverbs 18

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

Примхливий шукає сваволі, стає проти всього розумного.

Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

Нерозумний не хоче навчатися, а тільки свій ум показати.

Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

З приходом безбожного й ганьба приходить, а з легковаженням сором.

Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

Слова уст людини глибока вода, джерело премудрости бризкотливий потік.

Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

Не добре вважати на обличчя безбожного, щоб праведного повалити на суді.

Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

Уста нерозумного тягнуть до сварки, а слова його кличуть бійки.

Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

Язик нерозумного загибіль для нього, а уста його то тенета на душу його.

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Слова обмовника мов ті присмаки, і вони сходять у нутро утроби.

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

Теж недбалий у праці своїй то брат марнотратнику.

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

Господнє Ім'я сильна башта: до неї втече справедливий і буде безпечний.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

Маєток багатому місто твердинне його, і немов міцний мур ув уяві його.

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

Перед загибіллю серце людини високо несеться, перед славою ж скромність.

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

Хто відповідає на слово, ще поки почув, то глупота та сором йому!

Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

Дух дійсного мужа виносить терпіння своє, а духа прибитого хто піднесе?

O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

Серце розумне знання набуває, і вухо премудрих шукає знання.

Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

Дарунок людини виводить із утиску, і провадить її до великих людей.

Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

Перший у сварці своїй уважає себе справедливим, але прийде противник його та й дослідить його.

Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

Жереб перериває сварки, та відділює сильних один від одного.

Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

Розлючений брат протиставиться більше за місто твердинне, а сварки, немов засуви замку.

Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

Із плоду уст людини насичується її шлунок, вона насичується плодом уст своїх.

Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

Смерть та життя у владі язика, хто ж кохає його, його плід поїдає.

Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

Хто жінку чеснотну знайшов, знайшов той добро, і милість отримав від Господа.

Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

Убогий говорить благально, багатий же відповідає зухвало.

Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

Є товариші на розбиття, та є й приятель, більше від брата прив'язаний.